Să cunoști lumea, instalația fotografică produsă de Vanner Collective, ajunge la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” între 19 și 26 noiembrie.
Expoziția invită la introspecție și curiozitate, punând în lumină frumusețea autentică a persoanelor cu dizabilități. Proiectul, inspirat de opera lui Constantin Brâncuși, celebrează puterea de a ne (re)cunoaște prin artă, într-un dialog profund cu imperfecțiunea care ne definește pe toți. Și ne face atât de speciali.
Program de vizitare: Miercuri – Duminică: 09:00 – 17:00 Luni – Marți: Închis
Fotografie şi concept: Alina Rotaru Instalație sculpturală: Cristina Milea Video: George Rotaru și Cristian Oprea, Curator: Denisa Nicolae
Parteneri: The Institute, Galateca, Muzeul Național al Țăranului Român, Arcub, Hala Laminor, Muzeul Național Tehnic, Consiliul Național al Dizabilității din România. Parteneri media: Radio Guerrilla, IQads, Spotmedia, Zile și Nopți, B365.ro, Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Liternet, Bookhub, Semne Bune, Revista Golan, Happ.ro, Palindrom, Litera 9, AIVI Media Hub.
În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2024 are loc lansarea “Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, program inițiat de Primăria Craiova și Liceul de Industrie Alimentară Craiova în colaborare cu Asociația “Curaj Înainte” (cea care administrează platforma de cercetare și promovare WeAreRomania.com / You Are Welcome
Programul include schimburi de experiență și evenimente de degustare, acest prim eveniment având loc la Hotel Ramada Plaza Craiova unde vor fi invitați chefi din 11 țări incluse în proiect: Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Georgia, Grecia, Macedonia de Nord, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria.
Gusturi și rețete autentice din 11 țări est-europene vor fi preparate și prezentate într-o rețea de 11 restaurante locale și vor transforma Cetatea Băniei într-un oraș al sărbătorii papilelor gustative.
Spectaculoasa supă azeră de miel cu năut și gutui “Piti”, celebrul șnițel “Zagreb” sau savuroasa “Pljeskavica”, “kebache”-le bulgăresc sau “kofte kebab”-ul ca în Istanbul ori ciorbă acrită zdravăn ca în Chișinău și ciorba de pui georgiană, gulașul de vrăbioară sau baby calamarii umpluți cu legume – toate aceste mâncăruri specifice (și multe altele) au putut fi degustate, din 15 noiembrie 2024, la Craiova, în cadrul unui concept unic, intitulat “Craiova, capitală gastronomică est-europeană” (#CraiovaGastronomica & #CraiovaGastronomy).
Îți amintești ploile torențiale aduse de ciclonul Boris în septembrie 2024? Aproape 7000 de locuințe au fost afectate, 1000 distruse complet, iar șapte oameni și-au pierdut viața. Devastarea a fost fără precedent.
Greenpeace România te invită la expoziția foto-documentară „Dincolo de ape” pentru a descoperi poveștile acestor momente tragice, surprinse de foto-jurnaliștii Ioana Moldovan și Răzvan Dima. Expoziția scoate în evidență impactul amplificat al fenomenelor extreme, alimentat de schimbările climatice, neglijența politică și lipsa măsurilor eficiente de prevenire.
Vernisaj: 14 noiembrie, ora 18:00 Locație: Căminul Artei – CAV, strada Biserica Enei nr. 16, București Program expoziție: 15-17 noiembrie, 14:00-20:00 (intrarea liberă)
Sound design: Matze | Curator: Robert Obert
Haide să descoperim împreună mărturiile vizuale despre pierdere, solidaritate și necesitatea acțiunilor pentru protecția comunităților în fața crizei climatice. Te așteptăm să te implici și să devii parte a schimbării!
SAHIA VINTAGE ne invită la lansarea unui nou segment al platformei de istorie digitală a filmului documentar produs la Studioul Alexandru Sahia, dedicat jurnalului cinematografic „Actualitatea în imagini”. Proiecția, care va include o selecție de jurnale cinematografice produse în perioada de început a studioului Sahia (anii ’50), va avea loc joi, 14 noiembrie, de la ora 19:00 la Cinemateca Eforie.
La finalul proiecției, publicul va putea participa și la o conversație alături de Adina Brădeanu, curatoarea programului și autoarea textelor de contextualizare disponibile pe platformă, Mihai Burcea, istoric, și Mihai Voinea, redactor-șef și co-fondator Recorder.
Jurnale selectate pentru proiecție: Nr. 35/1950 (14’40”/ 35mm) Nr. 5 / 1952 (11’ / 35mm) Nr. 7/1953 (11’ / 35mm) Nr. 22/1957 (Jurnalul 500) realizat cu ocazia aniversării a 500 de numere de jurnal produse de la 23 august 1944 (18’40” / 35mm) Nr. 6-7/1954 (În luptă cu nămeții, 25’, / DCP) – regia Mirel Ilieșiu, premiul pentru reportaj de actualități, Karlovy-Vary 1954.
Continuator al jurnalelor cinematografice produse anterior în România și precursor al știrii de televiziune, „Actualitatea în imagini” a fost produs de studioul Alexandru Sahia și distribuit săptămânal în cinematografele din România în perioada 1950-1974, ca element esențial al culturii de producție a studioului. Privit dinspre prezent, jurnalul cinematografic reprezintă cronica filmată a primelor două decenii și jumătate ale României socialiste: un produs media condiționat ideologic, relevant în prezent nu numai ca document complex al socialismului trăit, dar și în calitate de amprentă a imaginarului unei epoci, prin documentarea a ceea ce publicul din România a vizionat la cinema în anii de început ai regimului socialist.
Noul segment al platformei online SAHIA VINTAGE, dedicat jurnalului cinematografic, va fi disponibil începând cu 15 noiembrie la adresa www.sahiavintage.ro.
Mai multe detalii despre segmentul „Jurnal Cinematografic” al platformei SAHIA VINTAGE sunt disponibile pe www.tinyurl.com/JurnalulCinematografic
Proiectul cultural Sahia Vintage – Segmentul „Jurnal Cinematografic” este co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
PARTENERI Cinemateca Eforie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Master Antropologie, Facultatea de Științe Politice – Universitatea din București, UNArte – Departamentul de Fotografie-videoprocesarea computerizată a imaginii
CU SPRIJINUL DACIN SARA, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Film
„În căutarea paradisului pierdut” explorează fenomenul migrației inverse în România, urmărind poveștile a șapte orășeni care au ales să se mute la sat în căutarea unei vieți mai simple și autentice.
Anul 2023 a marcat un punct culminant al acestui trend, cu un număr record de 145.000 de români care au părăsit orașele pentru a se stabili în mediul rural sau în zonele periurbane. Filmul investighează motivațiile din spatele acestei schimbări majore, analizând factori precum dezamăgirea față de viața urbană, stresul, aglomerația, poluarea, dorinta de reconectare cu natura, căutarea unui ritm mai lent, a unui mediu mai curat și mai liniștit, redescoperirea valorilor traditionale, meșteșugurile autentice și produsele locale sau cautarea unui sens în viață, dorința de a trăi o viață mai simplă, mai aproape de natură și de sine.
Echipa documentarului a călătorit în sate pitorești din România, precum Șomartin (județul Sibiu) și Jurilovca (județul Tulcea), unde a realizat o cercetare calitativă, intervievând noi veniți din mediul urban. Filmul prezintă portretele acestor persoane, explorând experiențele, provocările și recompensele mutării la sat. Prin intermediul lor, „În căutarea paradisului pierdut” oferă o perspectivă intimă și autentică asupra fenomenului migrației inverse, punând în lumină complexitatea motivațiilor și impactul acestei alegeri asupra vieților protagoniștilor.
După film, are loc o discuție cu regizorul Andrei Dudea și antropologul Bogdan Iancu.
Asociația Teatru 2.0, alături de Federația Comunităților Evreiești din România, anunță deschiderea expoziției Arborele Memoriei vineri, 8 Noiembrie 2024, de la ora 12, la Sinagoga Mare, strada Vasile Adamache nr. 11.
Program de vizitare: de vineri, 8 noiembrie, până duminică, 17 noiembrie, între orele 11 și 18, cu excepția zilelor de sâmbătă.
Expoziția a fost realizată în cadrul proiectului interfața 5.1 și valorizează memoria supraviețuitorilor Holocaustului din România în formate inovative New Media și formate clasice, propunându-și să accesibilizeze tematica Holocaustului și pentru publicul tânăr.
Proiectul a valorificat, pentru publicul larg, pentru prima dată, arhiva de interviuri cu supraviețuitori ai Holocaustului în România precum Vasile Nussbaum, Iancu Țukerman, Miriam Bercovici sau Leonard Zăicescu, realizate în cadrul proiectului interfața în anul 2014, proiect în care a fost produs spectacolul inter@FAȚA. Interfața 5.1 își propune să contribuie prin expoziția Arborele Memoriei la dezvoltarea memoriei Holocaustului în România prin formate mixte digitale inovativ
Poveștile supraviețuitorilor evocă teroarea și privațiunile la care a fost supusă populația evreiască în timpul Holocaustului, exterminarea celor dragi, supraviețuirea și reîntoarcerea în societatea românească creând o imagine complexă a Holocaustului pe teritoriul actualei Românii, atât în Muntenia sau Moldova, dar și în Transilvania de Nord, la vremea aceea parte a Regatului Ungar, sau din alte teritorii administrate în acea perioadă de Regatul Român, precum Transnistria.
Pogromuri, măceluri, crime și procesul exterminării sunt evocate așa cum au fost trăite de supraviețuitori, alături de acele momente de tenacitate, șansă și umanitate care au făcut posibilă supraviețuirea, chiar și după selectarea pentru exterminare, așa cum povestește Octavian Fullop, supraviețuitor al Auschwitzului. În cadrul proiectului interfața 5.1 au fost produse o aplicație AR, un film documentar și un scurt metraj de animație.
Aplicația interface 5.1 este o aplicație de realitate augmentată (AR) geolocalizată, care construiește un memorial colectiv pentru victimele și supraviețuitorii Holocaustului în România. În cadrul aplicației poți contribui la memoria colectivă a Holocaustului, completând informații despre victimele și supraviețuitorii Holocaustului sau poți vizita memorialurile virtuale și afla informații despre Holocaust pe teritoriul României.
Aplicația plasează arbori comemorativi virtuali în locații de comemorare, pe care îi poți vedea ca obiecte AR dacă te afli în locațiile specifice unde sunt amplasați. Poți alege să plasezi copacul în locația nașterii, a decesului sau într-un spațiu comemorativ. În cazul în care persoana comemorată a supraviețuit Holocaustului arborele vieții este marcat cu panglici memoriale. Prin intermediul aplicației AR, în timpul expoziției în fața Sinagogii Mari va fi amplasat un memorial virtual pentru victimele pogromului din București, în care 127 de evrei au fost uciși, cea mai mare parte în Pădurea Jilava.
Documentarul “Cine suntem?” va putea fi vizionat alături de interviurile cu supraviețuitori prin intermediul aplicației de Realitate Augmentată, alături de animația Nucul sau în cadrul expoziției Arborele Memoriei între 8 și 17 noiembrie.
Animația “Nucul” pornește de la un eveniment crucial din timpul detenției la Auschwitz povestit de Vasile Nussbaum (atunci un adolescent), supraviețuitor al Auschwitzului, Buchenwald-ului și Niederorschel, precum și de la mărturiile directe și indirecte ale altor supraviețuitori și victime ale Holocaustului.
În animația Nucul, un adolescent descoperă că el nu vrea să facă alegerea vieții și a morții nici cu prețul vieții fratelui său.
Scopul proiectului interfața 5.1 a fost de a accesa memoria vie a supraviețuitorilor Holocaustului din România către publicul tânăr, prin strategii de dezvoltare de conținut de ultimă generație.
Partenerii Proiectului: Federația Comunităților Evreiești din România, Studioul Vână Animation, Radio România Cultural, INSHR Elie Wiesel.
Asociația Teatru 2.0 este o asociație culturală, activă în utilizarea artei cu scop social și utilizarea noilor tehnologii în artă activă în București, Cluj și Craiova din 2013. Proiect 2 este o inițiativă a asociației Teatru 2.0 de utilizare a artei pentru dezvoltare socială.
