O experiență unică, ce explorează abandonul și reziliența prin peste 500 de povești aduse la viață de peste 500 de performeri.

În 1989, aproape 100.000 de copii abandonați erau înregistrați oficial în grija statului. La acest număr se adăugau aproximativ 50.000 de copii cu vârste între 0 și 3 ani, abandonați în spitale.
Conform estimărilor, numărul real al copiilor abandonați între 1966 și începutul reformelor sistemului depășește 1 milion. Chiar și după 1990, condițiile din instituțiile de tip spital-cămin au rămas inumane: metodele de „îngrijire” includeau cămăși de forță (folosite până în anii 2000) și hrana insuficientă, precum „supă de vegeta”.

Acest performance imersiv este inspirat de suferința lor, dar extinde limitele acestor concepte, abordând forme de abandon diverse și reziliența în fața acestuia.

Printre cei care vor da viață poveștilor se numără: Maia Morgenstern, Ada Galeș, Ofelia Popii, Tudor Cucu Dumitrescu și mulți alții.

Horror Vacui adună 252 de povești din colecția Muzeului Abandonului și 253 de povești ale publicului.

Accesul la eveniment este gratuit.

Horror Vacui este primul demers organizat de Asociația A.R.T. Fusion sub umbrela Papercuts – o inițiativă ce își propune să încurajeze schimbarea socială prin mai multă reziliență culturală și civică.

Papercuts este o inițiativă bilaterală implementată de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, în parteneriat cu Artă și Cultură din Norvegia, în calitate de partener de Program, și finanțată cu sprijinul Granturilor SEE și Norvegiene 2014–2021 prin Fondul Național Bilateral, gestionat de Punctul Național de Contact din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

 Pe 26 noiembrie 2024, Goethe-Institut a marcat 45 de ani de existență în România. Deschis la București în 1979, a fost primul institut cultural al RFG într-un stat membru al Pactului de la Varșovia, fiind rezultatul unor eforturi diplomatice de aproximativ zece ani. În contextul social și politic al unei țări comuniste, dominate de teama permanentei supravegheri, de imposibilitatea de a prevedea ce urma să se întâmple, de interdicția deplasării dintr-o țară în alta și de pedepsirea emigrării, însăși denumirea de la acea vreme – Casa de Cultură a Republicii Federale Germania / Kulturinstitut der Bundesrepublik Deutschland – a fost obiectul unor negocieri îndelungate.

Trecerea de la momentul fondator la prezent este marcat de o punte peste timp și generații, prin intermediul unei instalații performative. Momentul artistic își propune, pe de o parte, să reconstituie simbolic, pornind de la documente de arhivă, articole din ziare, fotografii și câteva mărturii ale angajaților germani, parcursul Institutului Goethe în România, de la deschiderea din 1979 și până la perioada de tranziție de la începutul anilor 90. Difuz, din cauza permanentei cenzuri, transferul cultural germano-român a reușit, totuși, să străpungă granițele de sârmă ghimpată – atât pe cele fizice, cât și pe cele simbolice – și să creeze insule de dialog și de contact cu o lume liberă.

Spațiul central al instalației este rezervat vocilor tinere, selectate în urma unui open call care a invitat artistele și artiștii generației Z să reflecteze asupra modului în care se raportează la Goethe-Institut, din perspectiva propriilor preocupări și căutări artistice:

Alma Buhagiar, alături de Răzvan Chirilă (imagine), Lidia Ilici (univers sonor), Ilinca Miroșanu (montaj) și Theodor Cristian Niculae (scenografie), construiesc prin intermediul unei instalații video ”celule ale memoriei”, aducând în prim-plan oameni (respectiv pe bunicii ei, Sanda și Corneliu Buhagiar, precum și pe actrița Emilia Dobrin) și locuri din București, care, prin destine paralele, au fost indirect martore ale traseului Goethe-Institut.

Iulia Enkelana explorează în seria ei de fotografii condiția de artistă/artist și natura creativității, chestionând în ce măsură depinde creativitatea de accesul la artă și informație, prilejuit de diferite instituții și structuri politice, precum și de avantajele materiale ale traiului într-un spațiu sociopolitic sau altul.

Vlad Hodrea propune o instalație sonoră care explorează un dialog între două voci: una vorbind limba română și cealaltă germană, reușind să comunice cu ușurință în ciuda diferențelor lingvistice. Luând forma unui eseu audio, împletind povești și poezii în ambele limbi, instalația construiește punți între culturi.

Mai multe detalii aici:

În februarie 2025, descoperim spiritul inovator al lui Constantin Brâncuși printr-un eveniment de amploare dedicat sculpturii românești contemporane, cu 3 spații expoziționale, 110 artiști contemporani.

Locatii:
 – Galeria ACADEMIA, , Calea Rahovei 176, București
 – Palatele Brâncovenești Mogoșoaia – Expoziție deschisă marți-duminică, între orele 09:00 și 17:00, Sala Parter, Palatele Brâncovenești, Strada Valea Parcului 1, Mogoșoaia
 – Galeria SIMEZA-finisaj pe 28 februarie, Expoziție Desene de Sculptor, de la ora 18:00, expoziție deschisă de luni până vineri, în intervalele orare 10:00-13:00 și 14:00-18:00, adresa: Bld. General Gheorghe Magheru nr 20, București

 Pe 19 februarie, de Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, se celebreaza excelența în sculptură cu Premiile Filialei de Sculptură U.A.P. București, în Sala Scoarțelor de la Mogoșoaia, Palatele Brâncovenești.

Intrarea liberă, hashtags evenimente #LunaBrancusi2025 #Brancusi #SculpturaContemporana

 Evenimentul reprezintă o ocazie unică de a explora lucrări inedite, de la maeștri consacrați la tineri artiști care duc sculptura spre noi orizonturi. Un eveniment manifest, o întâlnire cu formele, ideile și materialele care definesc arta zilelor noastre.

Între 13 și 16 februarie, Bucureștiul găzduiește prima ediție a unui nou festival multidisciplinar care explorează și celebrează cultura țărilor nordice, printr-un program de filme premiate, dezbateri cu invitați speciali, evenimente literare, concerte și multe alte surprize, în spații culturale consacrate din capitală: Cinema Elvire Popesco, POINT, Cărturești Verona, Green Hours, Teatrul Odeon, Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Biletele pentru proiecțiile de film vor fi puse în vânzare în curând pe platforma Eventbook, iar intrarea la dezbateri, evenimente literare, concert și expoziții va fi liberă.

Sub deviza Enchanting Aurora – A Nordic Cultural Expedition, Nordic Festival își propune să conecteze mediul local la stilul de viață, creațiile artistice și inovațiile recente din cele cinci țări participante și să faciliteze dialogul și schimbul de experiență între țările nordice și România.

Pe parcursul a patru zile, publicul bucureștean va avea ocazia să cunoască și să discute cu artiștii și experții internaționali invitați, care vor aborda teme de interes public, cum ar fi educația, tranziția verde sau inteligența artificială.

Mai multe detalii despre program pe www.nordicfest.ro.

Proiect cultural realizat de Ambasada Regală a Danemarcei la București, Ambasada Republicii Finlanda la București, Consulatul Republicii Islanda în România, Ambasada Regatului Norvegiei în România, Ambasada Suediei la București.

Parteneri: Cinema Elvire Popesco, Institutul Francez din România, POINT, Librăriile Cărturești, Green Hours, Teatrul Odeon, Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Editura Humanitas Fiction, Editura Polirom

Parteneri media: Radio București FM, Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Scena9, Dilema, MATC

Book.art.est” este un proiect internațional dedicat cărții artistice, privită nu doar ca purtătoare de text, ci ca obiect de artă unicat. Inspirat de arta experimentală, acest tip de carte îmbină estetica vizuală cu abordări conceptuale, putând oferi privitorilor o experiență care depășește lectura clasică.

„Book.art.est” are ca obiectiv să exploreze cartea ca o componentă fundamentală a culturii și să îi evidențieze valențele de simbol cultural și estetic, stimulând interesul publicului pentru lectură și artă, explorarea textului scris și înțelegerea lui ca pe o expresie sincretică. De asemenea, proiectul va susține colaborarea între artiști vizuali, scriitori și poeți, încurajându-i să dezvolte împreună creații unicat care să transgreseze granițele formale ale artei.

Evenimentul va culmina cu o expoziție multidisciplinară dedicată, în București, care va oferi o platformă de expunere pentru lucrările artiștilor selectați, creând un spațiu de dialog intercultural și artistic. Publicul va putea explora o gamă variată de interpretări ale conceptului de carte-obiect, invitându-l să vadă cartea ca pe un mediu artistic complex ce transcede convenționalul. Evenimentul va beneficia și de intervenții performative, colaborative sau informative, al căror program complet va fi anunțat în curând.

Organizator: Celula de Artă

Curatori: Evghenia Gritsku (PL), Daniel Loagăr (RO)

Parteneri:
Centrul Cultural Mihai Eminescu, București
Primăria Sectorului 2, București
Academia de Artă și Design Eugeniusz Geppert, Wrocław, Polonia
Institutul Polonez, București,
Bucharest Collage Collective, București