• RAD2025

    Marți, 29 aprilie se deschide RAD Sculpture Park 2025, expoziția de sculptură în aer liber din cadrul RAD Art Fair. În grădinile CARO din București, până pe 25 mai, publicul este invitat să descopere lucrările a peste 50 de artiști reprezentați de 20 de galerii din România și internaționale. Accesul este gratuit, iar în weekend-uri vor fi disponibile tururi ghidate.

    Încă din primul an, RAD Sculpture Park s-a impus ca una dintre cele mai apreciate secțiuni ale târgului de artă RAD, oferind o experiență de neratat în peisajul artistic autohton, reunind cu fiecare ediție sculpturile unora dintre cei mai importanți artiști vizuali contemporani români sau reprezentați de o galerie din România.????

    Tema RAD Sculpture Park 2025 celebrează diversitatea de viziuni și expresii artistice, ca o poziție fermă împotriva aplatizării culturale și a tendințelor de uniformizare.

    Publicul va experimenta această diversitate în cel mai concret mod – prin operele unor artiști din generații diferite, folosind perspective, medii, materialități și stiluri variate. De la voci emergente la nume consacrate, RAD Sculpture Park aduce împreună o selecție curatoriată de forme, materiale și idei, într-un spațiu viu dedicat dialogului artistic.

    Printre contribuțiile internaționale notabile din cadrul RAD Sculpture Park se numără Nives Widauer, ce explorează teme legate de fragilitate și reconstrucție identitară; Oliver Ressler, cunoscut pentru lucrările sale tip protest, pe teme politice și de mediu; Marzena Nowak, ale cărei lucrări vizează granițele dintre memorie, percepție senzorială și realitatea poetică a cotidianului și artistul Terrence Musekiwa care îmbină tradiția sculpturii în piatră din Zimbabwe cu materiale contemporane, explorând identitatea culturală și realitățile sociale actuale.

    Totodată, expoziția propune un dialog între lumi – de la porumbeii Anei Avram devorați de omologii lor reali – o metaforă a auto-consumului identitar – la lucrări ca „Scutul Antifascist” al lui Deniz Constantin sau instalația monumentală a lui Adrian Piorescu, ce reflectă tensiunile sociale și politice actuale.

    Ovidiu Toader propune o reflecție asupra memoriei colective printr-un simbol al unității, în timp ce Bogdan Rață explorează granița difuză dintre corp și imagine, prezență și memorie, testând limitele sculpturii tradiționale prin forme plate, dar tensionate. Viziuni poetice și meditative – de la formele liminale ale lui Albert Kaan, până la leagănele interconectate ale Alinei Cioară – completează experiența publicului.

    Curatoriată de Alex Radu (fondator /SAC), expoziția este o invitație deschisă în a privi pluralitatea ca sursă de bogăție.

    Artiștii ale căror lucrări le veți vedea în expoziție (și galeriile care îi reprezintă) sunt: 111invers1 (Lumi Mihai & Mugur Grosu /SAC), Nimbert Ambruș (/SAC), Ana Avram (Lutnița), Daniel David Bandi (/SAC), Cătălin Bădărău (H’art), Vlad Berte (/SAC), Marco Cassani (SABOT), Alin Carpen (Scemtovici & Benowitz), Anastasia Călinovici (Atelier35), Mirela Cerbu (/SAC), Alina Cioară (Suprainfinit), Tudor Ciurescu (Cazul101), Sergiu Chihaia (/SAC), Nicolae Comanescu (/SAC), Deniz Constantin (H’art), Miruna Copăcel (/SAC), Doru Covrig (Galleria 28), Ștefan Radu Crețu (418 Gallery), Iulian Cristea (/SAC), Suzana Dan (/SAC), Alexandru Dascălu (/SAC), Anca Vintila Dragu (/SAC), Marin Florin (Galleria 28), Szilard Gaspar (/SAC), Teodor Georgescu (Pharmakon), Lucia Ghegu (Sector 1 Gallery), Adrian Ilfoveanu (GLORIÆ Art), Ana Ion (/SAC), Ana Ionescu (/SAC), Peter Jecza (Jecza Gallery), Albert Kaan (418 Gallery), Claudiu Lazăr (Sandwich), Florin Magda (Jecza Gallery), Bianca Mann (H’art Gallery), Rachel Monosov (Catinca Tăbăcaru Gallery), Terrence Musekiwa (Catinca Tăbăcaru), Denis Nanciu (Galleria 28), Marzena Nowak (Gregor Podnar), Vlad Olariu (/SAC), Maru Oprescu – Saint Machine (/SAC), Ciprian Paleologu (Laborna), Daniela Pălimariu (Sandwich), Alexandru Podea (artPODEA Gallery), Adrian Piorescu (Laborna), Andrei Pituț (/SAC), Alexandru Ranga (/SAC), Bogdan Rață (Jecza), Oliver Ressler (/SAC), Andreea Samoilă (/SAC), Mihail Șarpe (Ivan & Lutnița), Ovidiu Toader (Catinca Tăbăcaru), Virginia Toma (/SAC), Mihai Toth (/SAC), Mark Verlan (Lutnița), Dan Vezentan (/SAC), Dan Vișovan & Bogdan Rață (Anca Poterașu), Filip Nicolae Voicu (/SAC), Nives Widauer (/SAC) și Florin Zhu (/SAC).

    Cea de-a treia ediție RAD ART FAIR va aduce în fața publicului peste 120 de artiști români și internaționali, reprezentați de 28 de galerii de artă contemporană. Vor fi prezente cele mai relevante galerii din țară, inclusiv 6 galerii tinere, parte din programul de mentorat PLATFORM, alături de 4 galerii internaționale care colaborează cu artiști români.

    Timp de 4 zile, RAD ART FAIR propune o experiență imersivă, prezentând lucrări contemporane de pictură, sculptură, artă textilă, fotografie, video, instalații multimedia, precum și collectible design, publicații și proiecte interdisciplinare.

    RAD ART FAIR este un eveniment organizat de Asociația RAD.

  •  Proiecția documentarului „ Zurbarán și cei doisprezece fii ai săi”

    Institutul Cervantes din București și Happy Cinema invită publicul bucureștean la proiecția documentarului „ Zurbarán și cei doisprezece fii ai săi” (regia Arantxa Aguirre, Spania, 2020, 72 min), cea de-a patra proiecție din seria de filme despre arta spaniolă și hispanoamericană reunite sub titlul „De Arte. DocumentalES”.

    Proiecția va avea loc luni, 28 aprilie, ora 19.00, în sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38).

    Filmul rulează în versiune originală, cu subtitrare în limba română.
    În deschidere, va vorbi despre film Miruna Moraru, muzeograf, Muzeul Național de Artă al României.

    Sinopsis: Documentarul prezintă seria de treisprezece tablouri Iacob și cei doisprezece fii ai săi, pictate de Francisco de Zurbarán în Sevilla în jurul anului 1640, probabil pentru Lumea Nouă. Lucrările nu au devenit cunoscute decât 70 de ani mai târziu, la momentul achiziționării lor în cadrul unei licitații de către comerciantul londonez James Mendez. Ulterior, episcopul de Durham, Richard Trevor, a achiziționat picturile în 1756 și le-a expus în sala de mese de la Castelul Auckland, unde se află și în prezent. Beneficiind de intervenția unor cunoscuți experți în pictura spaniolă, călătoria în jurul lumii a seriei lui Zurbarán „Iacob și cei doisprezece fii ai săi” servește ca un fir care ne introduce în viața și opera unuia dintre titanii barocului spaniol, descoperind în același timp istoria deosebită a acestei serii. După ce au fost expuse în Dallas, New York și Ierusalim, picturile se întorc la reședința lor obișnuită de la Castelul Auckland, prin intermediul unui proiect ambițios care utilizează arta drept instrument de transformare socială. În prezent, datorită inițiativei unui finanțator originar din acea zonă, tablourile contribuie la regenerarea a unei comunități în nordul Angliei.

    Documentar proiectat în colaborare cu Centro de Estudios Europa Hispánica (Madrid).

  • Concursul de Discursuri și Eseuri în limba coreeană

    Institutul King Sejong din București organizează „Concursul de Discursuri și Eseuri în limba coreeană, ediția 2025”, câștigătorii având șansa de a merge la concertul SM TOWN 2025 din Londra, iar locul I de a participa la workshopuri culturale în Republica Coreea de Sud, în această toamnă.

    1. Perioada de înscriere și desfășurarea concursului:

    1) Perioada de înscriere: 14 aprilie – 5 mai 2025 ;

    2) Metoda de înscriere: prin completarea cererii online, accesând link-urile de mai jos atribuite fiecărui concurs ;

    3) Perioada de depunere a variantei scrise a discursului: 14 aprilie – 5 mai (doar pentru cei care participă la concursul de discursuri) ;

    4) Data concursului: 17 mai 2025, 11:00 – 18:00

    – Concursul de eseuri: 11:00 ~ 12:00

    – Concursul de discursuri: ora 14:00 ~ 16:00

    – Spectacol și quiz: ora 16:00 ~ 17:00

    – Ceremonia de premiere: ora 17:00 ~ 18:00

    5) Locația: Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, sala de conferințe.

    Concursul se va desfășura fizic la sediu

  • Se redeschide Muzeului Național al Țăranului Român

    După un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, se redeschid porțile Muzeului Național al Țăranului Român după Paști, pe 25 aprilie 2025.

    Este un gest care ne trimite la istoria noastră recentă: momentul 1993, când muzeul a fost inaugurat chiar în a doua zi de Paști. În spiritul muzeografiei inițiate de Horia Bernea și colectivul său în 1990, vizitatorii descoperă chipul unui țăran complex, așa cum poate fi descifrat din obiectele expuse, parte dintr-un patrimoniu muzeal de peste 155.000 de piese.

    Muzeul are o istorie centenară tumultuoasă, cu suișuri și coborâșuri. Este continuatorul unor tradiții muzeale care datează încă din anul 1875, când, la propunerea criticului literar Titu Maiorescu s-a constituit, pe lângă Muzeul Național de Antichități, prima secție de artă textilă cu lucrări făcute la sat, de la care colecțiile muzeului păstrează până astăzi mai multe piese: mesaje peste timp cu valoare documentară și emoțională.

    La 13 iulie 1906 este înființat un muzeu autonom, dedicat artei țărănești: Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, cu sediul în clădirea fostei Monetării a Statului. Directorul acestei instituții, istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, va conferi muzeului un statut științific și cultural prestigios. În 17 iunie 1912 se pune piatra de temelie a edificiului care avea să adăpostească Muzeul de Artă Națională, condus timp de 40 de ani de Alexandru Tzigara-Samurcaș. Ca director, a reușit să dezvolte neîntrerupt muzeul și muzeografia etnografică românească, menținându-le în avangarda mișcării de idei europene. În 1953, muzeul a fost alungat din propria-i casă și a funcționat în clădirea Palatului Știrbei din Calea Victoriei, ca Muzeu de Artă Populară. După cutremurul din 1977, a părăsit și acest sediu, fiind unificat, administrativ, cu Muzeul Satului. Abia în 1990 ministrul Culturii, Andrei Pleșu, decide readucerea colecțiilor în clădirea din Șoseaua Kiseleff și (re)înființarea muzeului, sub numele de Muzeul Țăranului Român. Horia Bernea (noul director, bun cunoscător al satului) și colectivul său de specialiști vindecă muzeul de rănile îndelungatei sale bejenii, transformându-l într-o instituție de avangardă a muzeografiei românești. Datorită contribuției lor, în 1996 muzeul a fost distins cu prestigiosul premiu EMYA (Muzeu European al Anului), fiind singura instituție muzeală din România care a primit această recunoaștere.

    Din decembrie 2000, muzeul a fost condus de valoroși oameni de cultură: acad. Dinu C. Giurescu (2000-2005), antropologul Vintilă Mihăilescu (2005-2010), istoricul Virgil Ștefan Nițulescu (2010-2016; 2019-prezent) și artista Lila Passima (2016-2019).

    La aniversarea a 35 de ani de la reîntoarcerea Muzeului de la Șosea acasă, în Kiseleff nr. 3, se deschide la parterul muzeului expoziția „Legea creștinească”. Aici, fiecare sală vorbește despre rânduiala credințelor și frumusețea artei țărănești.

  • Expoziția „totul trece”

    Într-o lume care cere prezență constantă, performanță și o imagine impecabilă, expoziția „totul trece” provoacă o întrebare incomodă: cât din ceea ce arătăm este reflexul a ceea ce suntem? Și cât este doar o armură?

    Rezidența9 aduce împreună nouă artiști contemporani care propun instalații, obiecte și intervenții despre felul în care vanitatea ne locuiește viața interioară și felul în care ne raportăm la propriul corp, la obiecte, la ceilalți. Uneori discretă, alteori stridentă, vanitatea se insinuează ca o forță tăcută care ne modelează identitatea, ne protejează vulnerabilitățile sau le camuflează în forme estetizate.

    Expoziția „totul trece” este primul proiect produs de Rezidența9 în acest an, parte din programul AICI.ACUM, care din 2020 investighează teme actuale și urgente ale culturii contemporane, așa cum sunt formulate de artiștii tinerei generații. Expoziția propune nu doar un comentariu vizual, ci și un context de reflecție și de întâlnire.

     Pe parcursul celor cinci săptămâni de expoziție vor avea loc:
    – tururi ghidate cu artistele curatoare
    – seri de cine comunitare, inspirate de tema vanității
    – o nouă ediție a programului de mediere „Care-i faza cu arta contemporană?”, coordonat de Lea Rasovszky, dedicat dialogului dintre public și artiști

    Intrarea este liberă.
    Vernisajul are loc joi, 24 aprilie, începând cu ora 19:00.

    „totul trece” nu e doar o constatare, ci o invitație la introspecție. Expoziția reunește o serie de lucrări și intervenții artistice care tratează cu o luciditate senzuală fragilitatea lucrurilor, condiția umană și plăcerea trăită cu un soi de eleganță disperată.

    Într-o atmosferă care evocă un baroc distilat prin privirea prezentului – mai tandră decât somptuoasă, mai directă decât decorativă – artiștii invitați chestionează ideea de trecere: a timpului, a corpului, a dorinței, a memoriei și a istoriei personale.

    Expoziția aduce împreună voci și gesturi care caută sens în efemer, frumusețe în deșertăciune și reflexie în detritusul cotidian. Te așteptăm la Rezidența9 să ne uităm împreună în oglindă, fără frică.

    „totul trece” este și despre sfârșituri care nu se încheie, cât și despre corpuri care nu mai țin pasul, despre obiecte care încep să spună povești abia când se sparg. Dar mai ales, este o invitație la a privi atent – cu ochi limpezi și inimă deschisă – ceea ce dispare încet, în fața noastră.

    Rezidența9 este un centru de cultură contemporană din inima orașului, coordonat de Fundația9. La Rezidența9 aducem împreună gânditori, creatori, comunități și oameni de știință într-un dialog deschis, pentru o mai bună înțelegere asupra lumii în care trăim. Împreună, ne străduim să construim un spațiu sigur, inclusiv și primitor pentru oricine ne trece pragul.

    Scena9, Școala9 și Rezidența9 sunt programe coordonate de Fundația9, care se află la intersecția dintre artă contemporană, jurnalism independent și educație continuă.

    Misiunea Fundația9 este de a explora cultura într-un sens larg, cu accent pe arta contemporană, societate, natură și tehnologie.

  • Sesiune Aniversară – 130 de ani de la înființarea Fundației Universitare „Carol I”

    Miercuri, 23 aprilie | Ora 11:00 | Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

    Sesiune Aniversară – 130 de ani de la înființarea Fundației Universitare „Carol I”

    La eveniment vor participa personalități marcante din sectorul cultural-academic:

    Amfitrion:

    – Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

    Invitați speciali:

    – Acad. Ioan Aurel Pop, Președinte al Academiei Române

    – Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române

    – Prof. univ. dr. Oana Fotache-Dubălaru, Decan al Facultății de Litere, Universitatea din București

    – Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director general al Muzeului Național al Literaturii Române

    Evenimentul marchează nu doar un moment aniversar, ci și o celebrare a continuității și impactului cultural, științific și educațional al uneia dintre cele mai importante instituții fondate de Regele Carol I pentru viitorul țării.

    Accesul este gratuit.