• Itiner-e – Atlasul Digital al Drumurilor Antice

    O hartă digitală unică vă permite să explorați gratuit vasta rețea de drumuri antice a Imperiului Roman.Arheologii au întocmit cea mai detaliată hartă de până acum a drumurilor din întreg Imperiul Roman în anul 150 d.Hr., totalizând aproape 300.000 de kilometri lungime

    O nouă hartă cuprinzătoare a drumurilor romane a mărit dimensiunea cunoscută a rețelei de transport terestru a imperiului cu aproape 60% – și este disponibilă pentru oricine să o exploreze online.

    Proiectul, numit Itiner-e, reunește cartografie topografică, imagini din satelit și secole de înregistrări istorice în ceea ce creatorii săi spun că este primul set de date deschis de acest fel.

    „Ideea proiectului a apărut dintr-o frustrare enormă”, spune Tom Brughmans de la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Este probabil cel mai enigmatic subiect din arheologia romană. Avem chiar și proverbe care spun «Toate drumurile duc la Roma». Așadar, de ce naiba nu pot descărca toate drumurile romane? Unde sunt?”

    Brughmans și colegii săi au încorporat dovezi dintr-un set amplu de studii și au trasat rute mai realiste pentru drumurile cunoscute anterior pentru a produce o hartă a rețelei rutiere așa cum ar fi putut arăta în jurul anului 150 d.Hr.. De asemenea, au acordat amplasării fiecărui segment de drum un grad de veridicitate, bazat pe calitatea sursei.

    Conform datelor lor, lungimea totală a rețelei rutiere la acea vreme era de aproximativ 299.171 de kilometri – mult mai mult decât estimarea anterioară de 188.555 de kilometri dată de Atlasul Barrington al lumii grecești și romane.

    Setul de date arată că, de asemenea, deși avem dovezi solide pentru începuturile și sfârșitul multor drumuri, doar 2,8% din lungimea rețelei poate fi localizată cu precizie – în limita a 50 de metri în munți și 200 de metri pe teren plat.

    Pentru Brughmans, acest lucru reflectă cât de dificil poate fi să obții finanțare pentru excavarea unor drumuri romane întregi, ceea ce înseamnă că pur și simplu nu s-au făcut multe lucrări arheologice. De asemenea, drumurile majore au fost reconstruite de nenumărate ori de-a lungul istoriei, așa că poate fi dificil să descoperi calea originală.

    Deși drumurile romane sunt renumite pentru că sunt drepte, este un mit că acestea au fost întotdeauna astfel, spune Catherine Fletcher de la Universitatea Metropolitană din Manchester, Marea Britanie. „Drumul dreptul nu a fost întotdeauna cea mai ieftină sau practica opțiune, mai ales pe teren muntos”, spune ea. „Adesea, acolo unde exista un traseu preexistent, romanii îl adaptau în loc să construiască din nou.”

    O mai bună cunoaștere a rețelei rutiere romane poate contribui la înțelegerea multor evenimente cu impact major din istoria europeană. Apariția creștinismului timpuriu, migrația în masă și pandemiile la nivel continental sunt toate fenomene care au fost influențate de sistemul rutier roman, spune Brughmans.

    În ciuda importanței lor, drumurile sunt adesea trecute cu vederea, deoarece nu sunt la fel de strălucitoare ca amfiteatrele și gladiatorii, spune Fletcher. „[E ca acea] scenă faimoasă din Monty Python”, spune ea, „în care vorbesc despre ce au făcut romanii pentru noi și spun: «Și drumurile… Ei bine, evident drumurile! Drumurile sunt, evident!».”

    Itiner-e – Atlasul Digital al Drumurilor Antice

    https://itiner-e.org

    Itiner-e își propune să găzduiască cel mai detaliat set de date digitale deschise despre drumurile din întregul Imperiu Roman. Crearea datelor este un proiect colaborativ continuu, editat de o comunitate academică. Itiner-e vă permite să vizualizați, să cercetați și să descărcați hațrțile de drumuri.

    ——-

    Drumurile Imperiului Roman au restructurat mobilitatea în zona mediteraneană. Acest film de animație dezvăluie diversitatea drumurilor romane, de la drumuri pavate care duceau către orașe antice importante, prin cărările largi pentru cămile din deșertul egiptean, până la drumurile abrupte din trecătorile montane.

    Accesați https://itiner-e.org/ pentru a explora harta drumurilor antice romane.

    ——

    Itiner-e pe YouTube

    Această animație a fost posibilă datorită grantului de cercetare Sapere Aude (0163-00060B) al Danmarks Frie Forskningsfond (DFF).

    ——-

  • Expoziția “CU TRENUL PRINTRE CĂRȚI”

    Clubul Feroviar Bucuresti prezintă galeria temporară “CU TRENUL PRINTRE CĂRȚI”, expoziție de istorie si modelism ferovia.

    În perioada 21-23 noiembrie vor fi prezentate două diorame modulare funcționale, pe care vor rula machete ale trenurilor din România și din străinătate.

    Expoziția va avea loc în sălile Pergament, Scriptorium și Papirus din cadrul Bibliotecii Naționale, Bulevardul Unirii 22 și va fi deschisă de vineri până duminică, 21-23 noiembrie, între orele 10.00-18.00.

    Pe lângă acestea vor fii expuse: fotografii, cărți, machete statice și o dioramă Lego.

  • Bucharest Graphic Days

    Bucharest Graphic Days este un eveniment multiplu dedicat graficii, ajuns la ediția a IV-a, construit pe colaborarea cu o parte din institutele culturale și cu alte instituții de cultură.

    Deschidere oficială: sâmbătă 1 Noiembrie, ora 18.00, TEATRUL NAȚIONAL, BUCUREȘTI, sala Rotonda.

    Printre evenimente:Cărți pentru copii realizate de ilustratori și artiști cehi contemporani, Selecție de lucrări din concursurile de BD organizate de Antalis, Expoziție de desene la  Institutului Maghiar Liszt.
    Principalii parteneri ai evenimentului:Teatrul Național București, Goethe-Institut Bukarest, Centrul Ceh, Forumul Cultural Austriac, Institutul Italian, Institutul Maghiar Liszt, Ordinul Arhitecților București, Seneca Anticafe.

    Program aici: https://graphicdays.ro/program-bgd/

  • Târgul de Sfântul Dumitru 2025

    Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” ne invită în perioada 24 octombrie – 26 octombrie 2025, la manifestările dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului.

    Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima şi cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform calendarului pastoral, reprezintă începutul iernii. În tradiţia populară, Sfântul Dumitru usucă plantele şi dezfrunzeşte codrul, fiind cel care descuie iarna. Este momentul în care căldura intră în pământ şi gerul începe să îşi arate colţii.

    Tot aşa cum pe vremuri această sărbătoare era întâmpinată cu hramuri răsunătoare, pomeni cu colaci şi jocuri, tot aşa, în actualul Târg organizat în Muzeul Naţional al Satului vor avea loc recitaluri de marcă ale soliştilor de muzică populară românească din toate zonele țării, cum ar fi: Ion Crețeanu (Voineasa, jud. Olt), Ilie Caraș (Bucovina), Cornelia Tihon ( București), Gabriel Dumitru (Pitești, jud. Argeș), Petronela Axintioaei( Flămânzi, jud. Botoșani), Bianca Gheorghe si Ansamblul folcloric Codrulețul (Găești, jud. Dâmbovița), spectacol de dansuri şi cântece din folclorul elen susținut de Ansamblul folcloric Kymata al Uniunii Elenilor – Ploiești şi un recital extraordinar – Marius Mihalache (țambal) și Arabela Nicolau (voce).

    De asemenea, sâmbătă 25 octombrie a.c., va avea loc prima ediție a Conferinței Naționale de muzeologie „Etnomuzeologica – Georgeta Stoica”. Tema propusă pentru discuții este “Securitatea patrimoniului cultural: provocări și soluții. Protejarea memoriei colective, între risc și responsabilitate.”

    Conferința își propune să aducă în prim-plan provocările actuale privind protecția patrimoniului cultural precum și identificarea unor strategii și soluții viabile pentru securizarea și valorificarea acestuia. Evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor publice și ai organizațiilor profesionale din domeniu.

    Și nu în ultimul rând, meşteri din întreaga ţară ne așteaptă la binecunoscutul târg cu produse tradiţionale româneşti. Nu vor lipsi produsele din gastronomia tradiţională – cozonaci, plăcinte, produse din carne, brânzeturi, turtă dulce, produse bio – miere, fructe şi legume, zacuscă si dulceţuri de sezon.

  • Collage Festival 2025

    Tema de anul acesta a Collage Festival este „The New 20’s” și propune o reflecție vizuală și teoretică la paralela între două decade 1920 și 2020 și multiplele perspective care le definesc. Ediția de anul acesta are loc între 24 și 26 octombrie la Green Hours.
    ???? 

    Anii ’20 ai secolului trecut au explodat cu Dada, Suprarealism, Bauhaus, jazz și film sonor: un colaj de forme noi, născut din ruinele războiului. Astăzi, trăim „noii ani ’20” sub presiunea pandemiei, ai evoluției AI, a conflictelor și a suprasaturației vizuale.

    Accesul la eveniment este gratuit.

    Colajul încă poate spune „nu” și „altfel”. Tăiați, lipiți, reconfigurați noii ani ’20!

    Collage Festival 2025 este un proiect inițiat de Bucharest Collage Collective, în parteneriat cu Celula de Artă, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

    Bucharest Collage Collective face parte dintr-o mișcare globală care aduce arta colajului în atenția publicului și susține artiștii dedicați acestui mediu expresiv. Colectivul este format din Ada Moisă, Andrei Stan, Cristiana Bucureci, Daniel Loagar și Ruxandra Niculae, care, prin expoziții, ateliere și festivaluri, contribuie la apropierea publicului de arta colajului, sprijină artiștii și afirmă importanța acestui limbaj vizual în peisajul artistic contemporan.

  • Expoziția Contrast: Natura în urban

    Expoziția „Contrast: Natura în urban” reunește o selecție de imagini realizate de fotograful Alexandru Busuioceanu și de Rangerii Urbani, cursanți implicați în programul de voluntariat al Asociației Parcul Natural București (APNB)

    Expoziția este rezultatul unei selecții din peste 1000 de imagini create cu ocazia unor ateliere de explorare fotografică desfășurate în zonele renaturate din București și din împrejurimi. Proiectul este parte a unui demers mai amplu de studiere, documentare și promovare a naturii urbane, derulat prin programul Rewilding Bucharest. Imaginile semnate de Denisa Antonescu, Ana-Caterina Bedivan, Alexandru Boroș, Iulia Burlacu, Constantin Busuioceanu, Costin Lazăr, Sabina Dallu, Laurențiu Dodu, Bogdan Găman, Teodora Găman, Edith Jorz, Diana Marin, Sînziana Mihalache, Dorin Moldoveanu, Cristian Neagoe, Alexandru Necula, Ilinca Porojan, Claudia Romanescu, Diana Stana, Maria-Alexandra Stavrache, Octavian Țelea, Silvia Ungureanu, Sabina Vasiliu intră în dialog cu fotografiile lui Alexandru Busuioceanu și completează imaginarul unor exploratori prin artă în natura sălbatică a Bucureștiului anului 2025.

    Între 24 mai și 4 octombrie 2025, Alex Busuioceanu și Rangerii Urbani au explorat cinci dintre cele mai valoroase arii naturale urbane propuse pentru protecție: Pajiștea Petricani (24 mai), Valea Saulei (22 și 29 iunie), Lunca Dâmboviței (14 septembrie), Pădurea Băneasa (21 septembrie) și Stufărișurile de la Dobroești și Pantelimon (28 septembrie și 4 octombrie). Aceste locuri, documentate prin privirea fotografică, sunt spații unde natura și orașul se ating și se confruntă. Proiectul explorează relația dintre natură și mediul construit, modul în care viața urbană se intersectează cu ultimele fragmente de sălbăticie care încă supraviețuiesc dezvoltării haotice a orașului. Imaginile surprind contrastele dintre organicul vegetației și geometriile arhitecturii, dintre lumina naturală și textura betonului, dintre vizibil și invizibil.

    Într-un timp scurt, Busuioceanu și echipa sa au reușit să construiască o radiografie vizuală a anului 2025 – o imagine lucidă și emoționantă a felului în care natura și arhitectura coexistă într-un oraș în continuă schimbare. Pentru generațiile următoare, acest proiect va putea deveni un reper în documentarea naturii urbane, a arhitecturii socialiste aflate în degradare, dar și a noilor construcții care definesc peisajul actual.

    Fotografiile realizate de Alexandru Busuioceanu folosesc tehnologia infraroșu, care captează lumina invizibilă ochiului uman. Vegetația reflectă lumina și devine strălucitoare, în timp ce seninul se adâncește într-un ton saturat – un contrast ce transformă realitatea într-o viziune aproape onirică. Imaginea devine astfel o meditație asupra fragilității naturii urbane, dar și a felului în care percepem vizibilul și invizibilul din peisajul cotidian.