Noaptea Muzeelor este un eveniment european, inițiat de Franța în anul 2004. În această noapte, muzee și instituții culturale din zeci de țări europene își aprind luminile si își deschid porțile pentru toți.
Muzeele și instituțiile de cultură din București care participă la ediția 2026 a Nopții Muzeelor, activitățile culturale propuse de acestea și programul lor sunt prezentate pe site-ul oficial al evenimentului, noapteamuzeelor.org
Începe One World Romania 19, ediția care pune sub semnul întrebării austeritatea și direcția lumii.
Ajuns la ediția cu numărul 19, Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului
One World Romania începe astăzi, 24 aprilie, la București. Tema ediției din acest an, „La limită”,
își propune să chestioneze raționalitatea direcției în care ne îndreptăm: ni se cere să acceptăm
austeritatea ca virtute, însă cum poate supraviețui o societate care își amputează educația,
cultura, protecția socială și sănătatea publică? Astfel, nu mai puțin de 40 de filme documentare
care invită publicul să reflecteze asupra punctului de cotitură în care ne aflăm vor fi proiectate
până pe 29 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și
Apollo111 Cinema.
Filme despre memorie, rezistență și lupta pentru dreptate
Pe lângă noile filme ale unor regizori de renume precum Lucrecia Martel, Raoul Peck și
Mstyslav Chernov, OWR19 propune și numeroase titluri semnate de cineaști aflați la început de
drum. În „Evidence”, cineasta interesată de gândirea politică Lee Anne Schmitt aduce dovezi
pentru felul în care corporațiile americane investesc în think tank-uri, jurnaliști și politicieni
conservatori pentru a influența opinia publică și legislația în favoarea mișcării anti-avort. Tot
despre violența moștenită și demascarea procesului de „normalizare” a acesteia vorbesc și
„Das Deutsche Volk” (r. Marcin Wierzchowski), care surprinde lupta pentru dreptate și demnitate
de după atacul rasist din Hanau, din 2020, și „Peacemaker” (r. Ivan Ramljak), care arată cum
eforturile de pace și mediere se ciocnesc cu tensiunile etnice din Croația.
Trei foști șoferi de Uber și trei actori reconstituie o negociere eșuată cu reprezentanții companiei
în „Împreună” (r. Lisette Olsthoorn), un documentar hibrid despre cum putem depăși reacțiile
instinctive de compasiune pentru a putea da dovadă de solidaritate. Tot în număr de trei vin și
scurtmetrajele din calupul „Memorii intersectate”, toate despre lupta continuă împotriva ocupației, opresiunii și negării dreptului de a exista, fie că ea are loc în Palestina sau Iran:
„Memorii intersectate”, de Shayma’ Awawdeh, „Cu mușchii încordați”, de Mahshid Mahboubifar,
și „Rodul disperării”, de Nima Nassaj.
În „Paikar”, artistul și cineastul afgan Dawood Hilmandi își documentează întoarcerea acasă și
încercarea de a-și repara relația cu tatăl autoritar, într-un parcurs marcat de exil, pierdere și
regăsire, în care noțiunea de „acasă” capătă noi sensuri între Afganistan, Iran și Europa. Tot
despre rezistență vorbește și nominalizatul la Critics Choice „WTO/99”, (r. Ian Bell), care
folosește exclusiv materiale de arhivă pentru a surprinde cele patru zile de confruntări dintre
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și cei peste 40.000 de oameni care au protestat pe
străzile din Seattle în 1999 împotriva Conferinței OMC, semnalând impactul organizației asupra
drepturilor omului și muncii, și posibilele efecte ale globalizării continue.
Cineaști renumiți și invitați speciali, în dialog direct cu publicul OWR19
Peste 20 de cineaști vor lua parte la Q&A-urile și discuțiile care vor însoți aproape toate
proiecțiile din festival. Regizoarea Raisa Răzmeriță, producătorul Ion Gnatiuc și protagonista
filmului „Electing Ms Santa” Elena Cernei; regizorul Marc Isaacs, scenaristul Adam Ganz și
protagonista filmului „Synthetic Sincerity” Ilinca Manolache; regizoarea Olga Lucovnicova,
producătoarea Ada Solomon, co-producătorul Virgiliu Mărgineanu și responsabilul de sound
VFX al filmului „Ultimele scrisori ale bunicii” Victor Miu; regizoarea Rachel Tăpârjan și
producătoarele filmului „Atât de familiar” Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin, dar și
Mahshid Mahboubifar (regizorul „Cu mușchii încordați”), Marcin Wierzchowski (regizorul „Das
Deutsche Volk”), Mehrdad Oskouei (regizoarea „O vulpe sub o lună roz”), Roberto Beani
(regizorul „Cartierul Pilastro”), Lisette Olsthoorn (regizoarea „Împreună”) și Valeriu Andrișcă
(regizorul „Câinele din mine să poarte perle, îmi doresc”) se numără printre invitații care anul
acesta vor fi prezenți la Q&A-urile cu publicul de după proiecții. Acestora li se alătură Johan
Grimonprez, cineastul belgian nominalizat la premiile Oscar, căruia îi este dedicat un focus între
26 și 27 aprilie și care va susține și un masterclass la Cinema Elvire Popesco.
În cadrul Emerging Voices, programul OWR de susținere a noilor voci din filmul documentar
aflat la cea de-a doua ediție, cinci voci la început de drum își vor prezenta filmele pe 26 aprilie,
de la ora 20:00, la Cinemateca Eforie, într-o proiecție specială urmată de o discuție despre
despre starea industriei, direcții, aspirații și oportunități: Daria Ciocan, Flavia Matei, Stela
Pascal, Ioana Țurcan și Leo Zbancă.
Prietenii OWR – Spațiu comun pentru idei, dialog și schimbare
Începută anul trecut, seria de evenimente Prietenii OWR aduce împreună organizații și artiști
care împart istorii comune cu festivalul – fie că au participat la diverse programe desfășurate în
trecut, fie că au co-produs proiecte alături de One World Romania. Astfel, OWR19 devine un
spațiu comun, un context în care munca de peste an a celor ce ne sunt apropiați este
împărtășită publicului, o ocazie de conectare cu proiecte artistice și/sau sociale de impact.
Programul este complementar ofertei din cinema, transformând Sala Media de la Muzeul
Țăranului Român într-un spațiu efervescent, unde pot fi descoperite formate diverse, curajoase
și surprinzătoare. Printre ele se numără panel-ul „Condiții de muncă în organizarea de
evenimente de film” și prânzul comunitar organizate de F-Sides, cel din urmă alături de
Asociația Copii pentru Viitor, workshop-ul „Conectarea continentelor, universităților și studenților
prin storytelling vizual: Realizarea de filme studențești în echipe interdisciplinare”, organizat de
Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, „De vorbă cu scammerii – În culisele
Țeapă Țeapă Țeapă”, unde intrăm în culisele podcastului, proiecția și dezbaterea „Eu sunt
Mohamed”, organizate de Snoop, premiera documentarului „Gaslit”, cu actrița și activista Jane
Fonda, organizată de Greenpeace România, și atelierul Expert Forum (EFOR) „Ce sunt reţelele
sociale şi cum funcţionează ele în epoca dezinformării?”.
KineDok – Și mai multe documentare creative în spații alternative
Ajuns la ediția cu numărul 12, programul KineDok – rețeaua europeană care aduce
documentare creative în spații alternative – propune începând de luna viitoare un nou catalog și
revine la OWR19 cu o întâlnire-atelier în cadrul căreia partenerii locali vor putea discuta cu
Andreea Lăcătuș, directoarea Festivalului One World Romania, despre moderarea discuțiilor
care însoțesc majoritatea proiecțiilor, întâlni regizori ca Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu
(„După cioate”), Simona Constantin („CALIU: Nicidecum altceva, ce să fac altceva?”), Flavia
Matei și Ștefania Bodescu („Aici a fost un parc”) sau Daria Ciocan („Aprilie”), ale căror
documentare fac parte din selecția KineDok 12, și viziona filmele VR din noul program.
Programul și biletele One World Romania 19 sunt disponibile pe site-ul festivalului, oneworld.ro,
și pe Eventbook. După terminarea festivalului, o parte din titlurile prezentate vor fi disponibile și
pentru streaming online, între 30 aprilie și 31 mai, de oriunde din România.
Despre festival pe www.oneworld.ro
Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” ne invită sâmbătă, 4 aprilie 2026, începând cu ora 13:00, să celebrăm Ziua Păsărilor printr-o experiență educativă și interactivă, dedicată întregii familii.
Ce ne așteaptă:
-Standuri informative despre păsări, reptile, amfibieni și insecte
-Tururi ghidate alături de specialiști biologi
-Spațiu de creație pentru copii
-Proiecție de documentar despre natură
-Discuții despre protecția mediului
Vom afla despre:
-Migrația păsărilor și rolul lor în ecosistem
-Procesul de inelare și importanța cercetării
-Cum putem proteja păsările din jurul nostru
-Curiozități fascinante despre speciile de păsări
Evenimentul este deschis tuturor, cu intrare liberă.
Marți, 31 martie 2026, ora 18:30, la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din Calea Plevnei nr. 61, sector 1, va avea loc vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului Pe Argeș în sus, din cadrul proiectului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural. Festivitatea va fi transmisă on line și live-streamed pe pagina de facebook Fotogeografica.
Evenimentul va include vernisajul și lansarea albumului, video-prezentări, expoziție de comori vestimentare și un recital de muzică Mircea Baniciu & Band și Lorena Oltean.
”Pe Argeș în sus” este al 18-lea catalog din colecția ”Țările Țări” și este prefațat de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul, Argeșului și Muscelului, Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Ținuturile „istorice și de baladă Argeșene” ocupă un loc de cinste în Istoria și Spiritualitatea Poporului Român. Aceste meleaguri binecuvântate de Domnul Dumnezeu au fost de-a lungul veacurilor spațiul în care credința, cultura și tradiția s-au îngemănat, într-o armonie rodnică, dând naștere unor valori trainice, care definesc identitatea noastră națională. Aici s-au scris pagini importante ale Istoriei Românești, iar mărturiile trecutului – monumente istorice, biserici ortodoxe de o valoare arhitectonică și culturală deosebită, așezăminte monahale, tradiții și obiceiuri locale – continuă să vorbească despre statornicia și credința înaintașilor. … (Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului).
Catalogul Pe Argeș în sus a fost realizat de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu sprijinul REPATRIOT, Societatea de Geografie din România, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Centrul de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de Impact, Asociația INFORMART, Fundația Națională ”Niște Țărani”, Radic Star, THR, Hotel Piscu Negru, Primăria Comunei Nucșoara, Contrast, Radio București FM, FAN Courier, Exclus Prod, Cercetașii României – Centrul Local ”Sf. Nicolae”.
În palmaresul programului Romania Student Tour sunt consemnate alte 17 albume iconice de mare succes: Ținutul Momârlanilor, țara dintre Jiuri; Apuseni, țara de piatră; Comorile Olteniei de sub munte; Maramureș, moștenirea unui neam; Ținutul Pădurenilor, inima de fier a Daciei Străbune; Civilzația Mărginimii; Transilvania, inima României; Dobrogea la răscrucea timpurilor; Descoperirea Naturii în Gorjul montan; Ținutul Vulcanilor; Pădurea Craiului, țara dintre Crișuri; Din lumea Banatului; Haţeg, ţinutul dinozaurilor; Din tainele Bucovinei; Ţinutul Neamţului, leagăn de legendă; Enigmele Buzăului; Plaiurile Vrancei.
Programul Romania Student Tour constituie un concept original privind redescoperirea și promovarea patrimoniului cultural și natural al României. O echipă ce renaște an de an, în urma celei mai importante competiții naționale de artă fotografică, FOTOGEOGRAFCA, pune în aplicare sub sloganul cine suntem și de ce vorbim românește, un trio-dimensional știință, pasiune, artă. Succesul remarcabil înregistrat la numeroase evenimente culturale și de tineret în plan intern și internațional a demonstrat, pe deplin, că Romania Student Tour este un produs cultural cu consistență valoroasă și o vizibilitate notabilă. Prin fotografie, ca mediu informațional, prin modalitatea de abordare și prezentare, descoperim la România Student Tour o lume fascinantă, cu o profundă încărcătură emoțională, o Românie reală.
Institutul Cultural Român sprijină demersul Centrului Cultural Clujean de lansare a Fondului Naţional „Cultura Face Bine, o inițiativă dedicata finanțării proiectelor culturale din resurse private și dezvoltării inițiativelor culturale cu impact în comunitate.
Evenimentul de lansare a avut loc joi 11 decembrie, la ora 11.00, in sala mare a Institutului Cultural Roman, (Aleea Alexandru nr. 38).
Fondul Național Cultura Face Bine reprezintă un mecanism de finanțare a proiectelor culturale din fonduri private, creat pentru a sprijini și stimula inițiativele culturale cu impact în comunitățile locale din România. Acesta are ca obiectiv susținerea proiectelor, organizațiilor și artiștilor care generează impact cultural în comunitățile lor și care au nevoie de resurse pentru dezvoltarea și continuarea activităților.
Inițiativa este dezvoltată de Centrul Cultural Clujean în parteneriat cu Banca Transilvania și în colaborare cu parteneri și afiliați precum Institutul Cultural Român, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), The Institute (Romanian Design Week), Fapte (Jazz in the Park), Arobs, Cărturești, DeLonghi, Komiti, MHP – A Porsche Company, PPC și Wincon.
Ediția pilot 2026 se va concentra pe finanțarea proiectelor culturale în limita bugetului disponibil, oferind granturi de câte 2.000 de euro, precum și sprijin în comunicarea și prezentarea activităților desfășurate pe perioada grantului.
Cultura Face Bine este o comunitate națională ce conectează mediul de business cu ecosistemul cultural, facilitând colaborarea, schimbul de practici și dezvoltarea proiectelor comune.
Salutări de la băi este un număr construit în jurul unui patrimoniu fragil și esențial: stațiunile balneare ale României, multe dintre ele fiind încă în așteptarea unor intervenții salvatoare, iar revista devine un spațiu necesar pentru a revedea posibilitățile, teritoriile, a le înțelege și a le regândi viitorul.
Marți 9 decembrie are loc lansarea celui mai nou număr al revistei Arhitectura: Salutări de la băi!
Numărul se deschide cu o contemplație, o ficțiune eseistică ce transformă ruina într-un personaj viu, capabil să ne vorbească despre timp, memorie și reconstrucție interioară. Un text care pune tonul întregii reviste: nu doar informativ, ci și afectiv, meditativ, cultural. Lansarea are loc la Centrul de Cultură Arhitecturală, sediul Uniunii Arhitecților din România, din București.
Urmează o serie de studii, reportaje și analize dedicate patrimoniului balnear românesc, de la Băile Herculane la Govora, Borsec, Olănești sau Mangalia. Proiectul HerculaneProject, prezentat amplu în paginile revistei, devine un exemplu de activism cultural și o demonstrație că patrimoniul poate fi salvat prin comunitate, educație și intervenții sensibile, etapizate și reversibile. Fotografiile, diagramele și explicațiile tehnice reconstruiesc atât fragilitatea acestor locuri, cât și speranța lor.
Revista adună laolaltă:
– studii istorice și critice despre stațiuni balneare;
– proiecte de restaurare, reactivare și valorizare;
– eseuri vizuale și intervenții culturale;
– analize despre arhitectura apelor, a timpului și a memoriei;
– reflecții asupra modului în care aceste „microcosmosuri rupte de lume”, cum le numea Bernard Toulier, pot redeveni active, relevante și accesibile.
Într-o perioadă în care discuția despre patrimoniu oscilează între nostalgie și precaritate, ARHITECTURA 3-4/2025 propune un mod lucid și sensibil de a privi aceste locuri – nu ca pe niște relicve, ci ca pe niște organisme culturale care pot genera viitor.
Este un număr destinat nu doar specialiștilor, ci tuturor celor interesați de arhitectură, cultură, peisaj, istorie și regenerare urbană. O invitație la explorare, la memorie și la un tip de responsabilitate culturală care începe, de multe ori, cu înțelegerea profundă a locurilor pe care le moștenim.