Pe 13 și 14 septembrie, de la 19:30, are loc la /SAC @ Malmaison (Calea Plevnei 137C) pentru premierea instalației performative „Spații originale / Gesturi legalizate”.
Instalația este realizată de Simona Dabija (coregrafă și performeră), Ioana Marchidan (coregrafă și performeră), Rucsandra Pop (dramaturgă), Dimitrie Gora (artist vizual), Maria Ghement (arhitectă), Justin Baroncea (arhitect), Alexandru Suciu (design de sunet), Andrei Angelescu (producător set design) și Alex Radu (curator).
O colecție de ziare vechi, un binoclu, cutii de conserve, două tablouri, niște blănuri de nurcă, ouă fierte perfect astfel încât gălbenușul să nu fie nici tare nici moale, cărți polițiste, tratate de anatomie, mirosul cartofilor prăjiți sau al lenjeriei proaspăt spălate și apretate, un dinte de aur, culoarea ochilor, o pereche de pantaloni atârnați într-un cuier, bani, case locuite acum de alte familii sau camere golite de viață, niște chei căzând pe podea, mâini pufoase, muzică clasică, un aragaz comunist pe care plutește imaginar o rățușcă. Moștenirile lăsate de cei care nu mai sunt se întrupează în nenumărate obiecte, gesturi mici pe care le ducem mai departe, de emoții, de trăsături în care îi regăsim pe ei, în gusturi și mirosuri care ne proiectează în trecut sau ne dictează alegerile pe care le facem în prezent.
Pornind de la povești de familie pe care simt că le duc cu ele, Ioana Marchidan și Simona Dabija propun o cartare performativă a ideii de moștenire. Spațiul performativ, al cărui design e realizat de Maria Ghement și Justin Baroncea, pune în dialog obiectele fizice și emoționale aparținând celor două performere cu obiectele artistice create de Dimitrie Gora. Performance-ul e construit și va fi prezentat publicului întâi în cadrul unei expoziții în spațiul /SAC de la Malmaison, o clădire care este din păcate un simbol al felului cum tratăm ca societate moștenirile colective. Plasat în acest cadru simbolic, procesul creativ de prelucrare a ideii de moștenire propus de Simona Dabija, Ioana Marchidan și echipa care le însoțește în această reconstrucție identitară personală și colectivă capătă valoare unui ritual de reflecție și regenerare comunitară. Demersul va fi itinerat la Baia Mare și Cluj.
Titlul ales invocă o altă moștenire colectivă, romanul „Acte originale / Copii legalizate” al scriitorului optzecist Gheorghe Crăciun. Corpul și corporalitatea au fost teme care l-au preocupat pe autor până la obsesie.
Moștenirile pot fi materiale, genetice, emoționale, senzoriale, culturale sau de statut. Cele două artiste explorează creativ folosindu-se de corpurile lor și de amintiri amuzante, duioase sau dureroase, toate laturile acestui cub rubik care este moștenirea.
Lucruri pe care le tratăm cu indiferență atâta vreme cât bunicii sau părinții sunt în viață capătă o importanță atunci când acești oameni dispar și stârnesc în noi întrebări. Cât de responsabili suntem noi – tinerii – cu ceea ce primim de la cei mari? Ce lasă cu adevărat în urmă un om care moare, dincolo de niște obiecte care sunt împărțite între urmași în mod echitabil sau în feluri care nasc tensiuni și certuri în familie? Ce moștenim și ce facem cu această moștenire? Cum negociem cu presiunea de a duce mai departe lucrurile începute de cei de dinainte și tentația de a o lua de la zero fără a ne păsa de ce a fost înainte. Cum rezolvăm tensiunea între “ei și-au făcut treaba lor” și “eu îmi fac treaba mea”? Ne încărcăm cu istoria și cu lucruri nerezolvate sau ne vedem de viața noastră? Și oare chiar putem să ne vedem de viața noastră fără un proces asumat conștient de vindecare? Toți trăim, conștient sau nu, cu aceste întrebări în noi și nici una din aceste întrebări nu are un răspuns simplu.
Alegerea de a lăsa inteligența corpului să caute răspunsuri acolo unde mintea nu le găsește, fără a avea pretenția de a face ordine în acest haos existențial e poate cea mai cinstită cale de explorare a subiectului. Iar lucrurile devin cu atât mai interesante cu cât, deși artistele pornesc de la povești de familie foarte diferite, ajung la concluzii care se întrepătrund.
Pe 12 septembrie are loc evenimentul de lansare al volumului „Familii și conace boierești din Moldova”, de Narcis Dorin Ion.
Cartea reînvie la Editura Vremea trecutul familiilor boierești, invitând cititorul în intimitatea unor case și oameni care au contribuit la destinul istoric al țării noastre. În centrul studiului: conacul Cantacuzino-Ghica din Deleni, conacul Rosetti din Căiuți, conacul Balș-Ghica din Trifești. Cercetător pasionat al domeniului reședințelor boierești, Narcis Dorin Ion dorește în acest fel să dovedească potențialul turistic al României prin valorificarea acestui patrimoniu rezidențial încă neintrodus în circuitul turistic.
„În prezentarea istoriei acestor reședințe rurale, am urmărit nu doar înfățișarea aspectelor artistice (ce țin de stiluri, decorații, amenajări interioare) ale conacelor respective, ci și reconstituirea – atât cât ne-au permis sursele de informare! – a vieții fastuoase petrecute în interiorul acestor rafinate clădiri. Un mod de viață demult apus, în care ambientul acestor reședințe era profund sugestiv pentru gustul și rafinamentul comanditarilor, care au știut nu numai să creeze clădiri cu valoare de monument istoric, dar și să se înconjoare de un mediu artistic din care nu lipseau tablourile sau sculpturile (în multe cazuri, adevărate colecții de pinacotecă), obiectele de artă decorativă (extrem de puține recuperate în muzeele din zilele noastre) ori bibliotecile fabuloase (majoritatea devastate și arse după 1948).” – Narcis Dorin Ion
DESPRE NARCIS DORIN ION Autor a 28 de cărți și a peste 150 de studii și articole de specialitate, pe mai multe domenii de cercetare: istoria elitelor, a arhitecturii rezidențiale (subiect cercetat în premieră, după 1990) și a monumentelor istorice din București și din țară, istoria partidelor politice din România postbelică, istoria Familiei regale a României, culegerea și publicarea unor mărturii privind viața boierimii române și biografiile unor reputați istorici, editarea de însemnări zilnice (jurnalul regelui Carol al II-lea al României, în șase volume) și corespondență istorică.
Bucharest Music Film Festival, revine în Piața George Enescu în perioada 14-22 septembrie 2024. Eveniment de tradiție, cunoscut pentru îmbinarea artei cinematografice cu muzica live, Bucharest Music Film Festival se relansează într-un nou concept și propune publicului seri de concerte în centrul orașului într-o varietate de stiluri muzicale, de la repertoriul clasic la jazz, de la muzică cinematică la pop fusion, aducând în prim-plan sute de artiști și orchestre de renume.
A XII-a ediție a festivalului organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, are loc sub egida Zilelor Bucureștiului și marchează cei 565 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Astfel, timp de 9 zile, Piața George Enescu va deveni punctul central al festivităților dedicate orașului cu seri de reprezentații live susținute de artiști naționali și internaționali, orchestre simfonice de prestigiu, concerte interactive și ateliere muzicale pentru copii și părinți, proiecții de filme. Concertele Bucharest Music Film Festival sunt programate la ora 20:00, cu excepția programelor dedicate copiilor din zilele de weekend, care încep la ora 10:00. Accesul la toate evenimentele din cadrul Bucharest Music Film Festival este gratuit.
Valentina Nafornița, una dintre cele mai talentate soprane ale generației sale, laureata Concursului internațional de canto „Hariclea Darclée”, celebrul violonist Alexandru Tomescu, Orchestra Națională Radio, Camerata Regală, Corul Filarmonicii George Enescu vor interpreta pe scena festivalului capodopere ale muzicii clasice, sub bagheta unor dirijori importanți precum Constantin Adrian Grigore, Cristian Spătaru, Iosif Prunner, Octavian Lup. Li se alătură alte nume sonore, precum legendarii Mircea Baniciu și Ovidiu Lipan Țăndărică, Big Band Radio, condusă de dirijoarea Simona Strungaru,Luiza Zan, Mădălina Pavăl Orchestra, George Miron & Grupul Vocal Acapella, Dreams and Drumsby Mihai Ciprian Rogojan, Leyah, Valentin Șerban, soprana Veronica Anușca într-o serie de spectacole ce cuprind creații reprezentative moderne și contemporane.
„Revenirea Bucharest Music Film Festival după o pauză de opt ani reprezintă un moment important pentru peisajul cultural al Bucureștiului, dar și pentru noi, ca instituție culturală de referință într-o capitală europeană. Am pregătit o ediție specială, cu un program divers și spectaculos, care sperăm să cucerească inimile tuturor iubitorilor de muzică și film”, a precizat Mihaela Păun, directorul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.
Festivalul se deschide sâmbătă, 14 septembrie, cu un concert extraordinar susținut de Camerata Regală, sub bagheta dirijorului Constantin Adrian Grigore, și Corul Filarmonicii George Enescu, condus de Iosif Prunner. Pe scena din Piața George Enescu, peste o sută de instrumentiști și soliști de elită vor oferi publicului un spectacol grandios, cu un repertoriu clasic ce include uverturi și coruri celebre.
Duminică, 15 septembrie, Bucharest Music Film Festival face tranziția la world music, într-o îmbinare unică dintre clasic și alternativ. Ritmurile percutante și inovatoare ale proiectului Dreams and Drums by Mihai Ciprian Rogojan, explorează noi dimensiuni ale percuției la congruența dintre clasic și electronic, iar Mădălina Pavăl Orchestra vor aduce în centrul Capitalei texturi din lumea clasică interpretate în stil alternativ, dintr-o simfonie de locuri: bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic.
Piața George Enescu se transformă, luni, 16 septembrie, în cinematograf în aer liber, unde cinefilii pot urmări proiecția peliculei „Ennio” (2021), regia Giuseppe Tornatore. Filmul urmărește viața și cariera legendarului compozitor de muzică de film Ennio Morricone și a primit numeroase distincții, inclusiv Premiul Cecilia Mangini pentru cel mai bun documentar și pentru sunet, în 2022.
Marți, 17 septembrie,Leyah invită publicul într-o călătorie sonoră imersivă prin universul cinematic pop în concertul intitulat Cinestezia. Cunoscută pentru stilul său unic, o fuziune rafinată de muzică clasică și pop, Leyah va oferi un spectacol profund, în care simfoniile se împletesc cu baladele introspective. Programul zilei este completat de concertele susținute de George Miron & Grupul vocal Acapella și talentații artiști Opereta Stars.
Miercuri, 18 septembrie, festivalul face un crossover către jazz: una dintre cele mai bune voci ale jazzului românesc și european, Luiza Zan propune publicului, alături de Vlad Briciu (pian), Dimitrie Cristian Milea (chitară bas), Răzvan Florescu (vibrafon), Philip Goron (percuție) și Anthony Gutierrez (tobe), o experiență completă – proiectul In My Village, prin care explorează și reinventează repertoriul muzicii românești într-o perspectivă contemporană.
Violonistul Alexandru Tomescu urcă pe scena festivalului, joi, 19 septembrie, împreună cu chitaristul Dragoș Ilie, și prezintă cel mai recent proiect, Paganini Magic, ce pune în valoare, prin armoniile delicate ale viorii Stradivarius Elder-Voicu și chitarei clasice, o serie de sonate pentru vioară și chitară clasică semnate de celebrul violonist Niccolò Paganini. În aceeași seară, ansamblul Resonant Quintet (Alin Dănilă (fagot), Georgiana Mihăilă (flaut), Doris Iorga (oboi), Cosmin Cobasa (corn), Flaviu Ludușan (clarinet)) va încânta publicul cu un recital ce explorează subtilitățile timbrale ale instrumentelor de suflat, aducând în prim-plan compoziții clasice și moderne.
Vineri, 20 septembrie, festivalul va oferi un moment special publicului: Big Band Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, se va alătura inconfundabililor Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărică, Teo Boar și Vlady Cnejevici pentru a oferi un spectacol de excepție, ce va electriza atmosfera.
Artiștii Orchestra New Hope, dirijați de Octavian Lup, vor marca Ziua Mondială a Păcii sâmbătă, 21 septembrie, la ora 19:00, pe scena Bucharest Music Film Festival alături de violonistul Valentin Șerban și soprana Veronica Anușca, în cadrul concertului Romania for Peace – un mesaj de armonie și solidaritate prin muzică.
Festivalul se încheie într-o notă grandioasă, duminică, 22 septembrie, cu Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Spătaru. În centrul atenției va fi soprana Valentina Nafornița, a cărei voce va îmbogăți un repertoriu ce cuprinde lucrări semnate de Giacomo Puccini, oferind o interpretare de înaltă clasă.
Bucharest Music Film Festival își extinde repertoriul și cu programe speciale dedicate copiilor și părinților, coordonate de Cătălin Milea, oferindu-le o serie de experiențe interactive menite să dezvolte creativitatea și să stimuleze curiozitatea. Pe 15 septembrie, concertul și atelierul muzical „Caruselul Vesel”, prezentat de Gabriela Costa (voce), Cătălin Milea (voce) și bine-cunoscutul chitarist Alex Man, îi invită pe cei mici să descopere muzica prin jocuri de cuvinte, povești și ritmuri antrenante.
În aceeași notă ludică, pe 22 septembrie, în cadrul atelierului „Remi și Aventura Sunetelor: Tobele și ritmul, instrumente mici de percuție”, sub îndrumarea muzicienilor Juan Carlos Negretti, Anthony Gutierrez și Cătălin Milea, copiii vor experimenta sunetele și ritmurile diverse, descoperind instrumente precum tobele, maracas și tamburine. La finalul atelierului, participanții vor avea ocazia să urce pe scenă și să susțină un minirecital.
Eveniment cultural de prestigiu, care combină muzica live cu proiecțiile cinematografice într-un format unic, Bucharest Music Film Festival a scos, timp de 11 ediții, între anii 2006 și 2016, muzica clasică din sala de concert și a adus-o în centrul orașului, în aer liber. Combinația de concerte de muzică clasică și proiecții în aer liber, Bucharest Music Film Festival, a devenit o tradiție de vară pentru un public format din mii de bucureșteni. În fiecare an, peste 10.000 de spectatorii au ascultat, sub cerul liber, momente a capella, cvartete de coarde, cvintete de suflători sau chiar voci pop și R&B acompaniate de orchestre și ansambluri de renume, de la Orchestra Națională Radio la Camerata Regală, Orchestra Simfonică București sau Filarmonici din țară. După o pauză de opt ani, evenimentul revine în 2024 în Piața George Enescu din Capitală cu un concept menit să îmbine repertoriul clasic cu stiluri moderne precum jazz, world music, pop fusion, muzică cinematică. Desfășurată în perioada 14-22 septembrie 2024, a XII-a ediție a Bucharest Music Film Festival are loc sub egida Zilelor Bucureștiului și marchează cei 565 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Astfel, timp de 9 zile, Piața George Enescu va deveni punctul central al festivităților dedicate orașului cu seri de reprezentații live susținute de artiști naționali și internaționali, orchestre simfonice de prestigiu, concerte interactive și ateliere muzicale pentru copii și părinți, proiecții de filme. Accesul publicului este gratuit.
Muzeul Național al Țăranului Român ne așteaptă vineri, 13 septembrie 2024, de la ora 17.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Descoperind patrimoniul textil al Muzeului.
Expoziția își propune să aducă în fața publicului piesele textile – de costum și destinate interiorului locuinței țărănești – care au intrat în colecțiile Muzeului Național al Țăranului Român, anul trecut. Aceste piese au fost păstrate în depozitul Galeriei de Artă Țărănească, fiind piesele cele mai valoroase care au fost selecționate de muzeografii noștri, în ultimii 30 de ani, în cercetările din teren. Majoritatea pieselor sunt componente ale costumului tradițional de sărbătoare – cămăși cu altiță, fote, vâlnice, zăvelci și șorturi de o reală valoare etnografică, urmând a fi clasate în categoriile fond și tezaur. Pe lângă piesele de bază ale costumului tradițional, vor fi expuse și piese de podoabă – cununița de fată de Arad, clopul cu păun de Bistrița, batistele de mire de Vrancea, dar și foarte multe marame din borangic din Vrancea, Argeș, Muscel, Olt, Dolj. Din categoria textilelor de interior, ștergarele de borangic și ștergarele de mire sunt piesele de rezistență intrate în Colecții, alături de un lot de ștergare de Transilvania, alese din pânză groasă de bumbac și cânepă.
Curator: Horațiu Silviu Ilea, muzeograf MNȚR
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Irina Nicolau, până în ziua de 20 octombrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 19 septembrie 2024, de la ora 19.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției OAMENI ȘI DELTE, proiect foto-video de Dragoș Lumpan.
În perioada 19 septembrie – 13 octombrie 2024, Dragoș Lumpan va expune proiectul foto-video Oameni și delte, la Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Tancred Bănățeanu.
„În 2023 și 2024, am făcut fotografii în Delta Dunării, în Delta Kızılırmak (Türkiye) și în Delta Ebru (Spania). Deltele sunt asociate, în general, cu flora și fauna. Acest lucru este confirmat de o simplă căutare pe Google Images. Pentru toate cele trei delte pe prima pagină cu rezultate nu apar localnici; puținii oameni care apar sunt turiști. Oameni și delte observă locuitorii din aceste delte, mediul în care trăiesc, viața lor obișnuită.” Dragoș Lumpan.
„Oameni și delte” este un program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Expoziția face parte din evenimentul Zilele Muzeului Țăranului.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, până în data de 13 octombrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Muzeul Textilelor, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Astra, ne așteaptă marți, 17 septembrie 2024, de la ora 18.00, la expoziția Roșu/Red, care, printr-o selecție de obiecte din colecțiile Muzeului Textilelor, Băița și din colecția Muzeului Național al Țăranului Român, datate în secolele XIX-lea și al XX-lea, ilustrează varietatea culorilor și a motivelor care pot fi realizate cu fire vopsite în roșu.
Utilizarea coloranților naturali roibă (Rubia tinctorum L.) și coșenilă (Dactylopius coccus) și a coloranților sintetici timpurii fucsină (1856), alizarină sintetică (1871), rodamină B (1887) a căror prezență a fost evidențiată prin investigații analitice, susține rolul coloranților drept element de conexiune culturală a textilelor din întreaga lume.
Roșu este culoarea prin excelență, simbolismul acesteia fiind legat de protecție și magie prin atributele sale primare, focul și sângele. Din cele mai vechi timpuri, roșu a fost culoarea predominantă, și-a păstrat statutul în epocile Greacă, Romană și în Europa medievală, până când albastru i-a devenit competitor, în secolului al XIII-lea. Interesul față de culoarea roșie este confirmat și de faptul că cele mai vechi fragmente de țesătură descoperite dețin urme de roșu. Pigmenții minerali, oxizii de fier și cinabrul au fost primele surse de colorare a textilelor în roșu, înainte de descoperirea coloranților din surse biologice. Coloranții din plante au fost cunoscuți încă din Neolitic, fiind exploatați de populațiile a căror climă era favorabilă creșterii și dezvoltării acestora, utilizarea pentru vopsit fiind în strânsă legătură cu alte două procese fundamentale de prelucrare a textilelor: torsul și țesutul. Literatura indică henna (Lawsonia inermis) ca fiind prima sursă vegetală de vopsire în roșu, însă cea dintâi a cărei utilizare a fost dovedită științific este roiba (Rubia tinctorum L.). Coloranții extrași din rădăcini de roibă au fost identificați în textile arheologice din epoca europeană a bronzului și a fierului conservate în minele de sare din Hallstatt (Austria), în siturile mlăștinoase din Scandinavia și în alte fragmente funerare europene.
Un rol semnificativ în vopsirea în roșu îl ocupă coloranții de origine animală, din insecte și moluște, care și-au disputat de-a lungul timpului supremația pe piața europeană. Literatura de specialitate menționează insectele din speciile Kermes vermilio și Porphyrophora (polonica și hameli) ca fiind preferate în Europa până în secolul al XVI-lea, fapt dovedit de investigațiile analitice. În vederea protejării acestora, insectele din specia Kerria lacca, de origine orientală, nu au putut pătrunde decât în mică măsură pe piața europeană. Insectele din specia Kermes vermilio au obținut triumful suprem contra purpurei (Murex brandaris) în 1464, când Papa a decis ca acestea să fie utilizate la vopsirea catifelei din robele cardinalilor. Aproape treizeci de ani mai târziu, odată cu descoperirea Lumii Noi, o altă specie de insecte și-a făcut apariția în Europa: coșenila americană (Dactylopius coccus). Înainte de sfârșitul secolului al XVI-lea, aceasta va înlocui toți coloranții de origine animală existenți în Europa.
Apariția coloranților sintetici la sfârșitul secolului al XIX-lea marchează începutul unei alte perioade în vopsirea textilelor. Noile culori, mai strălucitoare și mai ușor de aplicat, sunt primite cu entuziasm în întreaga lume, ceea ce conduce la declinul și în final la înlocuirea aproape totală a surselor naturale de culoare.
Expoziția este realizată de Florica Zaharia, Muzeul Textilelor și Irina Petroviciu, Muzeul Național de Istorie a României. Și-au adus contrubuția la această expoziție Silviu Horațiu Ilea, Muzeul Național al Țăranului Român, Silvana Vasilca, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și Iulia Teodorescu, Muzeul ASTRA.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, până în data de 29 septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
