Muzeul Național al Literaturii Române organizează, la sediul său din Calea Griviței 64-66, a studenților și profesorilor din cadrul Universității Naționale de Arte București – Atelier de carte.

Expoziția reunește cărțile de autor realizate de studenții și profesorii din cadrul departamentelor Grafică, Sculptură și Artă Murală – Universitatea Națională de Arte București, în cadrul proiectelor construite în jurul a trei repere ale culturii italiene – Italo Calvino, Marco Polo și Lorenzo de’ Medici (Magnificul).

Integrând tehnici mixte – de la cele tradiționale la mediile digitale – aceste serii de carte bibliofilă reprezintă o perspectivă actuală asupra graficii de carte, materializată într-un demers estetic contemporan, ce reunește discursurile vizuale a peste 50 de studenți și cadre didactice.

Între călătorie, umanism și experiment narativ, aceste voci propun moduri diferite dar și foarte personale de a privi lumea, iar cărțile expuse își asumă statutul de obiect estetic în care elementele structurale – formatul, plierea și paginarea – articulează un ritm compozițional unitar.

Expoziția invită publicul să descopere cărțile-obiect în cadrul unei instalații unde literatura italiană se transformă într-un spațiu artistic incluziv, contemporan, locuibil. Traducerea textelor celor trei scriitori a fost realizată prin contribuția prof. univ. dr. Smaranda Bratu Elian de la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Secția Italiană. Proiectele au beneficiat de inițiativa și susținerea membrilor Departamentului Teorie și Cercetare al UNArte – lector univ. dr. Nicoleta Silvia Ioana și conf. univ. dr. Cornel-Florin Moraru, fiind coordonate și curatoriate de conf. univ. dr. Carmen Apetrei și conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru din cadrul Departamentului Grafică.

Vernisajul va avea loc marți, 24 martie 2026, ora 18.00. Intrarea la vernisaj este liberă. 

Expoziția va fi deschisă în sălile Al. Oprea (24 martie – 11 aprilie 2026) și Al. Condeescu (24 martie – 18 aprilie 2026), de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Pentru detalii consultați https://mnlr.ro/

Weekendul 21-22 martie vine la Nod Makerspace pentru DezNod #4 – garage sale-ul comunitar unde obiectele își găsesc o nouă poveste.

Pe lângă vânătoarea de comori vintage și thrift, ediția aceasta vine și cu o serie de ateliere creative realizate alături de makerii din comunitatea Nod. Dacă ai chef să lucrezi cu mâinile și să pleci acasă cu ceva făcut de tine, acestea sunt pentru tine:

 Stylish Acts of Kindness-un atelier de upcycling unde poți veni cu haine sau bijuterii pe care le-ai pus „de reparat cândva”. Învățăm tehnici simple de cusut, ajustat și recondiționat.

Atelier de Terarii-aflii cum funcționează o grădină în miniatură. La final, pleci acasă cu propriul terariu.

 Bijuterie din porțelan – cercei în forme organice
Un atelier în care modelezi, texturizezi și colorezi porțelanul pentru a crea două perechi de cercei, de la idee la piesa pregătită pentru ardere.

Detalii pe https://nodmakerspace.ro/

Cum au devenit parcurile publice instrumente ale modernizării României?
Ce legătură există între Cișmigiu, Copou și transformarea orașelor noastre în secolul al XIX-lea?

Miercuri, 12 martie, ora 18.00, la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, are loc lansarea volumului
„Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)”, semnat de Alexandru Mexi.

Cartea urmărește apariția și dezvoltarea parcurilor publice ca parte esențială a procesului de modernizare urbană. De la influențele occidentale ale „park movement”-ului la adaptările din București, Iași și Craiova, volumul arată cum spațiul verde a devenit un proiect cultural, social și politic.

Lucrarea are la bază o amplă cercetare științifică – o teză de doctorat susținută în cadrul Școlii Doctorale Spațiu. Imagine. Text. Teritoriu a Universității din București.

Volumul este publicat la Editura ACS și Editura Universității din București. Intrare liberă.
.
Proiect Art Conservation Support
Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
Proiect co‑finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
Universitatea din București – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii; Universitatea din București – Centrul de Cercetare Fundamentele Modernității Euro

Asociația Străzi pentru Oameni, alături de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, și Muzeul Ororilor Comunismului în România, în calitate de coorganizatori, prezintă în perioada 19–20 decembrie 2025 evenimentul comemorativ „Grădina Amintirilor”, un demers civic menit să redea publicului spațiul din jurul Memorialului Renașterii și să ofere comunității un loc dedicat reflecției în preajma comemorării Revoluției din 1989.

Timp de două zile, spațiul din jurul Memorialului Renașterii se transformă într-un loc de liniște, reflecție și întâlnire cu istoria recentă. Fără scenă, fără fast — doar comunitate, normalitate și un omagiu sincer adus celor care au schimbat destinul României în decembrie 1989.

Pe 19 și 20 decembrie, Piața Revoluției devine „Grădina Amintirilor”: un spațiu redat oamenilor, dedicat memoriei celor căzuți și deschis oricui simte nevoia să se oprească, să asculte, să privească și să își aducă aminte.

Proiectul nu își dorește să fie un spectacol, ci o invitație la normalitate și comunitate – fără scene, fără concerte, fără gesturi grandioase. Doar un cadru liniștit și autentic, în care oricine se poate opri pentru reculegere și pentru a reflecta la semnificația zilelor care au schimbat destinul țării în decembrie 1989.

Evenimentul de lansare al numărului ARHITECTURA 5–6/2025, ediția specială a revistei dedicată Bienalei Naționale de Arhitectură 2025, desfășurată sub tema „ALTFEL”, are loc marți 16 decembrie de la ora 17.30, în clădirea Centrului de Cultură Arhitecturală.

Acest număr reunește în 500 de pagini o selecție amplă de proiecte, idei și direcții care au definit Bienala din acest an: locuințe, școli, spitale, intervenții în spațiul public, restaurare, arhitectură rurală, cercetare, film și fotografie de arhitectură. Este o privire de ansamblu asupra modului în care arhitectura modelează România prezentă și viitoare, prin contribuțiile a sute de profesioniști, birouri de arhitectură, instituții, ONG-uri și inițiative independente.

Evenimentul se adresează nu doar arhitecților și studenților, ci tuturor celor interesați de evoluția orașelor, a comunităților și a culturii vizuale contemporane. Revista este concepută ca un ghid accesibil, o hartă de idei și practici care arată cum se schimbă locurile în care trăim.