• Expoziția Art Safari„Cele mai frumoase tradiții

    Din 28 noiembrie, se deschide la Art Safari expoziția „Cele mai frumoase tradiții”, curator Cristian Vechiu, ce explorează bogăția obiceiurilor și a valorilor spirituale transmise de-a lungul generațiilor în spațiul românesc.

    Evenimentul se concentrează pe frumusețea modului în care românii celebrează sărbătorile de iarnă și le oferă vizitatorilor o incursiune în tradițiile care îmbogățesc patrimoniul cultural românesc, dezvăluind semnificația profundă a Crăciunului în viața comunităților rurale și urbane din România.

    Lucrări semnate de nume mari, precum Andy Warhol, Henri Matisse, Marius Bunescu, Ion Mirea Viorel Mărginean și mulți alții vor putea fi admirate în intervalul joi-duminică, până pe 15 decembrie. Vernisajul va avea loc pe 28 noiembrie, la ora 18:00, la Art Safari, pe Lipscani 18-20.

    Expoziția este realizată în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Arhiepiscopia Bucureștilor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român.

    Tradițiile de Crăciun manifestate în spațiul românesc se concentrează asupra pregătirii gospodăriilor pentru binecuvântarea spirituală și materială adusă de Nașterea Mântuitorului, conform tradiției creștine. Colindele, prepararea tradițională a colacilor și alte obiceiuri specifice acestei perioade, dar și bogata artă religioasă ce reflectă tradiția creștină subliniază patrimoniul material și imaterial din spațiul românesc, patrimoniu ce merită să fie revalorificat și înțeles în context contemporan.

    „Publicul va putea, astfel, să înțeleagă mai bine atât simbolistica iconografiei ortodoxe din perspectiva scenelor asociate cu nașterea lui Hristos, cât și relevanța colindelor românești ce surprind într-o manieră populară sacralitatea ortodoxă. Pe lângă textele și melodicitatea colindelor, la realizarea unei atmosfere de sărbătoare contribuie și obiectele simbolice, precum costumele populare tradiționale sau instrumentele folosite de colindători. Expoziția își propune, așadar, să-i insufle publicului emoțiile specifice sărbătorii Crăciunului, o perioadă caracterizată de speranță, de bucurie și de iubire”, declară curatorul expoziției, Cristian Vechiu.

    O secțiune specială în cadrul expoziției este dedicată peisajelor de iarnă care îmbogățesc arta românească. Viorel Mărginean, Marius Bunescu, Dimitrie Gavrilean, Gheorghe Vrăneanţu sau Ion Mirea sunt câteva dintre numele selectate. Călătorim, prin tușele lor, în vremea nămeților de altădată, iernilor tihnite și poveștilor la gura sobei.

    Publicul este invitat să descopere și obiecte și costume valoroase din patrimoniul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, reprezentative pentru portul de iarnă și de sărbătoare al românilor din diverse regiuni ale țării.

    „Consumerismul predomină cam la toate categoriile sociale din mediul urban, asociat sărbătorilor religioase, transformându-le în carnaval, socializare și divertisment. Din păcate, și în mediul rural avem semne că se diluează obiceiurile și sunt înlocuite de “practicile orășenești”. Sigur că privind economic este benefic consumul acesta excesiv, însă să fim atenți la ce preț plătim pe termen lung. Acest eveniment este o contrapondere, este substanță versus superficial, este trăire versus secundă.
    Niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum, să explicăm ceea ce este evidență, să depunem efort pentru a continua ceea ce generație de generație s-a transmis, nealterat, nediluat si sigur că nu recontextualizat după modă”, declară Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului.

    Tot în ziua vernisajului va avea loc de la orele 15 la 17, la Art Safari, dezbaterea științifică „Tradițiile de Crăciun în trecut și în actualitate. O perspectivă interdiciplinară.” Prelegerile vor fi susținute de Conf. Dr. Paulina Popoiu, director general Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Pr. Ștefan Zară, consilier cultural – Arhiepiscopia Bucureștilor, Dr. Cristian Vechiu, doctor în Teologie şi Studii Religioase al Facultății de Teologie Romano-Catolică – Universitatea din Bucureşti, Corina Mihăiescu, cercetător științific I, expert patrimoniu imaterial. Discuția va fi moderată de Maria Chiriță.

  • Lansare POC!#4

    Evenimentul de lansare a reviste POC! are loc în data de 21 noiembrie începând cu ora 19.00, la Centrul Ceh București, la lansarea revistei de bandă desenată documentară POC!#4.

    Aflată la cea de-a patra ediție, revista POC! prezintă în paginile sale șașe noi povestiri țesute în jurul muncii emoționale duse de lucrătoarele creative și liber-profesioniste din diversele sectoare non-guvernamentale – culturale, artistice, activiste sau jurnalistice.

    Ne întrebăm ce înseamnă pentru noi „munca”? E doar un loc unde ne ducem zilnic, prestăm și plecăm cu capul limpede acasă? E doar un loc unde ne câștigăm banii ca să putem trăi? E un loc de socializare? De împlinire? De realizare și entuziasm? Are munca noastră sens? O vedem, o simțim? Are rezultate vizibile sau e o luptă îndelungată cu morile de vânt? E munca noastră apreciată și suntem noi apreciați datorită ei? Cât de precarizată e munca noastră? Aducem munca acasă? Luăm cina cu ea? Ne trezește noaptea?

    Echipa POC#4: Magdalena Rutová, Tereza Stejskalová, Ioana Pelehatăi, Dorrotya Poór, Anna Benczédi, Mihaela Michailov, Dan Ungureanu, Iulia Verzan, Alexandra Goldillo, Maria Cârstian, Gabriela Georgescu, Melinda Székely, Petra Dobruská, Teodor Bradu și Raluca Dan.

    POC! se aude acolo unde apare o fisură, atunci când apare o crăpătură, când ceva se dărâmă, când ceva pocnește.
    POC! este despre povești ale oamenilor de rând și despre contextele în care trăiesc.
    POC! vorbește despre subiecte care ne provoacă să regândim mecanisme sociale și convingeri personale.
    POC! prezintă ilustratoare și ilustratori experimentați, dar și autori aflați la începutul carierei.
    POC! dorește să aducă la un loc autorii locali și autori internaționali.
    POC! se află la intersecția dintre cercetarea academică și jurnalistică și banda desenată ca mijloc de exprimare artistică.
    POC! este prima revistă de bandă desenată documentară apărută în România.
    POC! este o revistă anuală, care își propune să abordeze cu fiecare număr subiecte noi și provocatoare.

    Evenimentul de lansare a reviste POC!#4 este organizat cu sprijinul Centrului Ceh București și al Budweiser Budvar.

    Parteneri: Centrul Ceh București, Master Antropologie SNSPA, Master Studii Vizuale și Societate SNSPA

    Parteneri Radio România Cultural, Scena 9, Munteanu Recomandă, www.filme-carti.ro, România Pozitivă, Știri ONG.

  •  Să cunoști lumea

    Să cunoști lumea, instalația fotografică produsă de Vanner Collective, ajunge la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” între 19 și 26 noiembrie.

    Expoziția invită la introspecție și curiozitate, punând în lumină frumusețea autentică a persoanelor cu dizabilități. Proiectul, inspirat de opera lui Constantin Brâncuși, celebrează puterea de a ne (re)cunoaște prin artă, într-un dialog profund cu imperfecțiunea care ne definește pe toți. Și ne face atât de speciali.

    Program de vizitare:
    Miercuri – Duminică: 09:00 – 17:00
    Luni – Marți: Închis

     Fotografie şi concept: Alina Rotaru
    Instalație sculpturală: Cristina Milea
    Video: George Rotaru și Cristian Oprea,
    Curator: Denisa Nicolae

     Parteneri: The Institute, Galateca, Muzeul Național al Țăranului Român, Arcub, Hala Laminor, Muzeul Național Tehnic, Consiliul Național al Dizabilității din România.
    Parteneri media: Radio Guerrilla, IQads, Spotmedia, Zile și Nopți, B365.ro, Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Liternet, Bookhub, Semne Bune, Revista Golan, Happ.ro, Palindrom, Litera 9, AIVI Media Hub.

  • Expoziția foto-documentară „Dincolo de ape”

    Îți amintești ploile torențiale aduse de ciclonul Boris în septembrie 2024? Aproape 7000 de locuințe au fost afectate, 1000 distruse complet, iar șapte oameni și-au pierdut viața. Devastarea a fost fără precedent.

    Greenpeace România te invită la expoziția foto-documentară „Dincolo de ape” pentru a descoperi poveștile acestor momente tragice, surprinse de foto-jurnaliștii Ioana Moldovan și Răzvan Dima. Expoziția scoate în evidență impactul amplificat al fenomenelor extreme, alimentat de schimbările climatice, neglijența politică și lipsa măsurilor eficiente de prevenire.

     Vernisaj: 14 noiembrie, ora 18:00
    Locație: Căminul Artei – CAV, strada Biserica Enei nr. 16, București
    Program expoziție: 15-17 noiembrie, 14:00-20:00 (intrarea liberă)

     Sound design: Matze | Curator: Robert Obert

    Haide să descoperim împreună mărturiile vizuale despre pierdere, solidaritate și necesitatea acțiunilor pentru protecția comunităților în fața crizei climatice. Te așteptăm să te implici și să devii parte a schimbării!

  • Lansarea platformei SAHIA VINTAGE 

    SAHIA VINTAGE ne invită la lansarea unui nou segment al platformei de istorie digitală a filmului documentar produs la Studioul Alexandru Sahia, dedicat jurnalului cinematografic „Actualitatea în imagini”. Proiecția, care va include o selecție de jurnale cinematografice produse în perioada de început a studioului Sahia (anii ’50), va avea loc joi, 14 noiembrie, de la ora 19:00 la Cinemateca Eforie.

    La finalul proiecției, publicul va putea participa și la o conversație alături de Adina Brădeanu, curatoarea programului și autoarea textelor de contextualizare disponibile pe platformă, Mihai Burcea, istoric, și Mihai Voinea, redactor-șef și co-fondator Recorder.

    Jurnale selectate pentru proiecție:
    Nr. 35/1950 (14’40”/ 35mm)
    Nr. 5 / 1952 (11’ / 35mm)
    Nr. 7/1953 (11’ / 35mm)
    Nr. 22/1957 (Jurnalul 500) realizat cu ocazia aniversării a 500 de numere de jurnal produse de la 23 august 1944 (18’40” / 35mm)
    Nr. 6-7/1954 (În luptă cu nămeții, 25’, / DCP) – regia Mirel Ilieșiu, premiul pentru reportaj de actualități, Karlovy-Vary 1954.

    Continuator al jurnalelor cinematografice produse anterior în România și precursor al știrii de televiziune, „Actualitatea în imagini” a fost produs de studioul Alexandru Sahia și distribuit săptămânal în cinematografele din România în perioada 1950-1974, ca element esențial al culturii de producție a studioului. Privit dinspre prezent, jurnalul cinematografic reprezintă cronica filmată a primelor două decenii și jumătate ale României socialiste: un produs media condiționat ideologic, relevant în prezent nu numai ca document complex al socialismului trăit, dar și în calitate de amprentă a imaginarului unei epoci, prin documentarea a ceea ce publicul din România a vizionat la cinema în anii de început ai regimului socialist.

    Noul segment al platformei online SAHIA VINTAGE, dedicat jurnalului cinematografic, va fi disponibil începând cu 15 noiembrie la adresa www.sahiavintage.ro.

    Mai multe detalii despre segmentul „Jurnal Cinematografic” al platformei SAHIA VINTAGE sunt disponibile pe www.tinyurl.com/JurnalulCinematografic


    Proiectul cultural Sahia Vintage – Segmentul „Jurnal Cinematografic” este co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

    PARTENERI
    Cinemateca Eforie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Master Antropologie, Facultatea de Științe Politice – Universitatea din București, UNArte – Departamentul de Fotografie-videoprocesarea computerizată a imaginii

    CU SPRIJINUL
    DACIN SARA, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Film 

  • În căutarea paradisului pierdut

    „În căutarea paradisului pierdut” explorează fenomenul migrației inverse în România, urmărind poveștile a șapte orășeni care au ales să se mute la sat în căutarea unei vieți mai simple și autentice.

    Anul 2023 a marcat un punct culminant al acestui trend, cu un număr record de 145.000 de români care au părăsit orașele pentru a se stabili în mediul rural sau în zonele periurbane. Filmul investighează motivațiile din spatele acestei schimbări majore, analizând factori precum dezamăgirea față de viața urbană, stresul, aglomerația, poluarea, dorinta de reconectare cu natura, căutarea unui ritm mai lent, a unui mediu mai curat și mai liniștit, redescoperirea valorilor traditionale, meșteșugurile autentice și produsele locale sau cautarea unui sens în viață, dorința de a trăi o viață mai simplă, mai aproape de natură și de sine.

    Echipa documentarului a călătorit în sate pitorești din România, precum Șomartin (județul Sibiu) și Jurilovca (județul Tulcea), unde a realizat o cercetare calitativă, intervievând noi veniți din mediul urban. Filmul prezintă portretele acestor persoane, explorând experiențele, provocările și recompensele mutării la sat. Prin intermediul lor, „În căutarea paradisului pierdut” oferă o perspectivă intimă și autentică asupra fenomenului migrației inverse, punând în lumină complexitatea motivațiilor și impactul acestei alegeri asupra vieților protagoniștilor.

    După film, are loc o discuție cu regizorul Andrei Dudea și antropologul Bogdan Iancu.

    Intrare liberă. Subtitrare în limba engleză.