Ziua Limbii, Alfabetului și Culturii Armene este dedicată unui moment esențial în istoria culturii universale: apariția alfabetului armean în secolul al V-lea, creat de savantul Mesrop Maștoț.

Prin acest act, armenii au dobândit nu doar un sistem de scriere, ci și un instrument de gândire și creație, care a făcut posibilă păstrarea identității, dezvoltarea literaturii și transmiterea unei memorii colective de-a lungul secolelor.

În România, ziua se marchează pe 12 octombrie și reprezintă o celebrare a legăturii dintre limbă, patrimoniu cultural și comunitate — un prilej de a reflecta la felul în care alfabetul devine o formă de rezistență și continuitate în istorie.

Evenimentul este organizat de Uniunea Armenilor din România prin Centrul Cultural Armean din București, având ca parteneri Ambasada Republicii Armenia în România și Arhiepiscopia Bisericii Armene din România.

Programul complet se regăsește pe pagina de facebook https://www.facebook.com/aiciastat

Lansarea Fundației Amzei – o inițiativă privată în mediul cultural al Bucureștiului care își propune coagularea unui for de promovare a valorilor și civilizației urbane, de protecție a patrimoniului și de educație multidisciplinară.

Deschiderea publică are loc în zilele de 4 și 5 octombrie 2025, la sediul Fundației Amzei, din str. Biserica Amzei 16-18 și în scuarul Amzei. Vor avea loc trei evenimente deschise publicului:
– Amplasarea în scuarul Amzei a sculpturii lui Virgil Scripcariu “Triumful binelui” și prezentarea catalogului dedicat. Sculptura este recent readusă în țară din Portugalia, unde a fost expusă timp de un an în reputatul centru cultural de la Mănăstirea Batalha și admirată de peste un sfert de million de vizitatori.
– Prezentarea publică a conceptului pentru proiectul de restaurare urbană a scuarului Amzei, elaborat de STARH – arhitect Iulia Stanciu, prin amplasarea în Scuar a machetei și dioramelor de simulare perspectivă.
– Lansarea expoziției de sculptură cu lucrările profesorului Vasile Gorduz, aflate în patrimoniul Fundației Amzei și prezentate pentru prima dată publicului larg.

Pe durata celor două zile vor fi organizate tururi ghidate ale expoziției și sediului Fundației Amzei – unde au fost descoperite pe durata lucrărilor de restaurare picturi murale de secol XIX. Vizitatorii se vor bucura de recitalurile susținute de violonistul @Alexandru Tomescu și cvartetul #Aiciastat și vor putea intra în dialog direct cu fondatorii inițiativei.

Participarea publicului este gratuită.

Pentru prima dată în 566 de ani, Bucureștiul are o hartă a muzeelor ​​și caselor memoriale. Peste 60 de locuri care ne spun cine suntem, ce-am fost și ce-am putea deveni – toate într-un singur loc, accesibil, gratuit și ușor de dat mai departe.

Muzeele nu sunt doar ale statului. Sunt ale noastre. Ale celor care le vizitează, le iubesc și păstrează vii: hartamuzeelor.ro

https://hartamuzeelor.ro/

Pentru o singură seară, case și curți de patrimoniu inaccesibile de obicei publicului își deschid porțile. Cartierul devine un muzeu viu, unde poveștile de altădată se întâlnesc cu tehnologia de azi.

Ce vom descoperi:

-Proiecții video și animații digitale ce recreează atmosfera începutului de secol XX

-Tururi ghidate prin Mântuleasa, Popa Soare, Plantelor și Sf. Ștefan

-Expoziții și activități interactive inspirate de tema locuirii și comunității

-Ateliere pentru copii și tineri, inclusiv din categorii defavorizate

-Curți deschise și un târg de antichități care readuc parfumul Bucureștiului de altădată

Printre casele și curțile deschise anul acesta se numără: Plan Patru, Galeria Anca Poterașu, Rubrik – birou de arhitectură, Plantelor 3 – locuință individuală, curtea fostului Sanatoriu Caritatea și curtea Zamfirescu și Asociații.

Tema acestei ediții: locuirea, vecinătatea și comunitatea – cum s-au construit relațiile dintre oameni în Mântuleasa și cum se transformă cartierul astăzi.

Proiect implementat de Asociația Youth Vision for Society, alături de Revista Arhitectura și Uniunea Arhitecților din România.

Detalii pe: urban-explorers.org.ro 

PIANO EXPRESS, eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu, ajunge în septembrie 2025 la a treia ediție. Ca în fiecare an, PIANO EXPRESS scoate muzica modernă și contemporană din sălile de concerte și o aduce în mijlocul bucureștenilor. Pianista Adriana Toacsen va fi gazda evenimentului, iar invitații săi sunt artiști precum Duo Serafim – Mircea Marian și Ștefan Cazacu (violoncele), ansamblul NOISE404, pianista Iuliana Alecu și arhitecții Irina Tulbure și Nicolae Lascu.

PIANO EXPRESS 2025. Playing Modern continuă să exploreze și contextualizeze conexiunea dintre muzică și arhitectură; programul muzical este conceput de pianista Adriana Toacsen în colaborare cu compozitoarea Diana Rotaru, în vreme ce cadrul arhitectural este ales de arhitecta Ilinca Păun Constantinescu.

PIANO EXPRESS 2025. Playing Modern propune o serie de evenimente săptămânale gratuite, în aer liber, în trei duminici din luna septembrie 2025. Acestea presupun concerte urmate de tururi ghidate în spațiile alese pentru concert. Dacă la prima ediție din 2023 PIANO EXPRESS a activat curți și grădini din cartierele de locuit iar ediția din 2024 s-a adresat memoriei urbane, ediția din 2025 vorbește despre trei momente ale patrimoniul modernist bucureștean.

PIANO EXPRESS susține cu precădere muzica contemporană românească: astfel, patru apreciați compozitori români din generații diferite (Adrian Iorgulescu, Mihaela Vosganian, Sabina Ulubeanu, Cătălin Crețu) au creat lucrări prezentate în primă audiție absolută (comenzi susținute de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România). Muzicienilor cu experiență precum pianista Adriana Toacsen şi duo-ul Serafim li se alătură tineri interpreți talentați şi pasionați de muzica nouă: pianista Iuliana Alecu şi ansamblul NOISE404 care îşi va face chiar debutul în cadrul PIANO EXPRESS.

Prin tururile ghidate de arhitecții Nicolae Lascu și Irina Tulbure, participanții sunt invitați să descopere un patrimoniu valoros, dar insuficient cunoscut pentru arhitectura sa: Facultatea de Drept, Biblioteca Academiei Române și Campusul Politehnicii. Tururile expun câteva momente ale patrimoniului modernist interbelic și din perioada socialistă, discutând forme de expresie ale „modernismului clasicizant” sau ale „modernismului socialist”.

Proiectul se desfășoară în spații cu intrare liberă, atent alese pentru a fi ușor accesibile și într-un cadru informal, tocmai pentru a transmite mesajul important al inclusivității și accesibilității, atât în ceea ce privește actul artistic, cât și cadrul spațial. Partenerul „Supereroi printre noi” oferă consultanță pentru accesibilizarea spațiilor și concertelor, încurajând astfel o diversitate cât mai mare a participării.