Pe 24 Teatrul Masca împlineste 35 de ani de teatru alternativ, trei decenii și jumătate îngranița dintre convenție și libertate, dintre clădire și oraș, dintre actor și comunitate.
Weekendul aniversar Masca 35 reunește un manifest artistic, spectacole, tururi performative, discuții curatoriate, lansări și activări participative în spațiile teatrului și în grădina sa între 23 și 25 mai 2025.
Într-un moment în care ideea de instituție publică se redefinește, Teatrul Masca marchează 35 de ani de existență nu printr-o retrospectivă festivă, ci printr-un manifest viu despre memorie, vulnerabilitate, comunitate și viitor. Acești 35 de ani de Masca înseamnă: o echipă care se reinventează, o clădire care se digitalizează și se deschide, un laborator de teatru alternativ în inima unui cartier, un viitor care nu mai poate fi amânat.
Fiecare zi va include discuții curatoriate, care propun teme importante și actuale pentru Masca, la care vor fi prezenți invitați din domeniul cultural. Acestea vor avea loc fizic, la sediul din Bd. Uverturii nr. 14, și vor fi difuzate în mediul online, pe pagina de Facebook a teatrului.
În cadrul evenimentelor dedicate aniversării, Teatrul Masca va lansa o nouă identitate vizuală și un manifest estetic. Întregul demers este o cale de a le mulțumi celor care au fost și sunt alături de Masca în toate etapele sale, și de a-i întâmpina deschis pe cei curioși să treacă pragul teatrului de acum încolo.
Vineri 23 mai de la ora 15:00 are loc un dialog curatoriat între artiști, critici, cercetători și reprezentanți ai comunității despre contextul cultural actual, despre teatrul de cartier și despre cum putem construi instituții vii, relevante și durabile.Vor lua cuvântul Mihaela Michailov (critic de teatru și dramaturgă), Clara Trăistaru (în calitate de membră a Consiliului spectatorilor), Radu Nica (manager interimar al Teatrului Metropolis și regizor) și Catinca Drăgănescu (manager interimar al teatrului Masca și regizoare).
Weekendul aniversar culminează sâmbătă, 24 mai, zi care marchează lansarea catalogului bilingv Masca-35 de ani și a galeriei VR Masca Imersiv. Acestea vor fi urmate de o reprezentație unică a manifestului artistic Masca Cœur a cœur, o confesiune scenică despre cum se reconstruiește o instituție culturală din interior, cu toate vocile sale.
Intrarea la evenimentele conexe este liberă, iar la spectacole, accesul se face pe bază de bilet, de invitație sau prin trimiterea unei amintiri legate de Masca .
Anul în care revista Observator cultural sărbătorește 25 de ani de existență, răstimp în care a devenit un reper pe scena culturală românească, marchează și cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor, prin care oferă vizibilitate și recunoaștere literaturii române contemporane, premiază procesul important al traducerilor și pune în valoare tinerele voci – prin includerea elevilor și a studenților, care oferă propriile lor premii.
La categoria PROZĂ, s-au regăsit: Ioana Bâldea Constantinescu, Castelul din orașul meu, Editura Litera, George Cornilă, Silex, Editura Polirom, Marin Mălaicu-Hondrari, Clandestin, Editura Trei, Ioana Nicolaie, Drumul spre Soare-Răsare, Editura Humanitas, și Ana Maria Sandu, Salvatorii, Editura Polirom.
La categoria POEZIE, pe lista scurtă au intrat: Rita Chirian, Medusa, Casa de Editură „Max Blecher“, Caius Dobrescu, Bolyai la Timișoara. O epopee onirică, Editura Tracus Arte, Andrei Dósa, Ultima familie tradițională, OMG Publishing House, Ștefan Manasia, Sursele obscure, Casa de Editură „Max Blecher“, Ștefania Mihalache/Laurențiu Midvichi, Sînt liniștită, mi-e frică, Editura Paralela 45.
ESEU/PUBLICISTICĂ este o categorie cu multe titluri apărute anul trecut, astfel că avem șase nominalizări: Mirel Bănică, Între două lumi. Monahismul ortodox, Editura Polirom, Vitalie Ciobanu, Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova, Editura Cartier, Anca Hațiegan, Ciulei și spectrul Tatălui. O Psihobiografie, Editura Litera, Bogdan Suceavă, Furtuna barocă. Poemul unei epoci, Editura Polirom, Liviu Tofan, Stejărel Olaru, A fost ca-n filme. Cea mai mare afacere a Securității, Editura Omnia, Marius Turda, În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă, Editura Polirom
La categoria MEMORIALISTICĂ îi regăsim pe Vasile Ernu, Generația canibală, Editura Polirom, Sabina Fati, Cine râvnește la Gurile Dunării?. O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România, Editura Humanitas, Andrei Gorzo, Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie, Editura Polirom, Alexandra Rusu, Maria Tănăsescu, Femei la graniță. Ce ne scriem când nu ne citește nimeni, Editura Trei, Radu Vancu, Boala & Războiul. Jurnal, 2020-2024, Editura Polirom.
Categoria DEBUT, al cărei premiu poartă, de anul trecut, numele poetului, prozatorului, profesorului Ovidiu Verdeș, îi reunește pe Iustin Butnariuc, zâmbim, radiația nu s-a stins, Casa de Editură „Max Blecher“ (Poezie), Andrew Davidson-Novosivschei, Inimă leneșă, Dezarticulat Books (Poezie), Flavia Dima, Ulaanbaatar, OMG Publishing House (Poezie), Iulia Gherasim, Ce văd păsările, Editura Polirom (Proză scurtă), Ioana Pavel, Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist, Casa Cărții de Știință (Critică și teorie literară).
La CRITICĂ/ISTORIE/TEORIE LITERARĂ, sînt nominalizați Andrei Doboș, Bacovia. Modernismul periferic, OMG Publishing, Marta Petreu, Filosofia lui Blaga, Editura Polirom, Ion Pop, Lecturi din mers, Casa Cărții de Știință, C. Rogozanu, Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu, Editura Tact, Miruna Runcan, DamenVals. Voci feminine în critica de teatru a secolului XX, Editura Tracus Arte. Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda PREMIUL „GHEORGHE CRĂCIUN“ PENTRU OPERA OMNIA unei personalități din cultura română, pentru originalitatea și amploarea creației sale, dar și pentru impactul pe care l-a avut în domeniul său de activitate. La ediţiile de pînă acum, acest premiu le-a revenit următorilor: Mircea Horia Simionescu (2007), Mircea Ivănescu (2008), Norman Manea (2009), Radu Cosaşu (2010), Emil Brumaru (2011), Şerban Foarţă (2012), Dumitru Ţepeneag (2013), George Banu (2014), Nora Iuga (2015), Angela Marinescu (2016), Ana Blandiana (2017), Gabriela Adameşteanu (2018), Constantin Abăluţă (2019), Ion Vianu (2020), Marta Petreu (2021), Mircea Martin (2022), Sorin Alexandrescu (2023), Matei Vișniec (2024).
În cadrul Galei Observator cultural, se va decerna PREMIUL SPECIAL PENTRU TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ, aflat la a cincea ediție și acordat în colaborare cu Institutul Cervantes din Bucureşti. Anul acesta, nominalizații sînt Mioara Angheluță pentru O istorie a minciunii de Juan Jacinto Muñoz Rengel (Editura Polirom), Marin Mălaicu-Hondrari pentru Păsări migratoare de Fernando Aramburu (Editura Trei), Lavinia Similaru pentru Elena știe de Claudia Piñeiro (Editura Univers) și Tudora Șandru Mehedinți pentru Ne vedem în august de Gabriel García Márquez (Editura RAO) Laureații edițiilor anterioare sînt Marin Mălaicu-Hondrari, pentru traducerea romanului Patria de Fernando Aramburu, Editura Litera (2021), Mariana Sipoș, pentru traducerea volumului Asasinul timid de Clara Usón, Editura Polirom (2022), Melania Stancu, pentru traducerea romanului Beatus Ille de Antonio Muñoz Molina, Editura Casa Cărții de Știință (2023), Liliana Pleșa Iacob pentru volumul Ceața asta fără noimă de Enrique Vila-Matas, Editura Vellant (2024). Juriul final care va alege cartea cîștigătoare: Corin Braga (Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca), Mianda Cioba (Universitatea din București) și Ilinca Ilian (Universitatea de Vest din Timișoara).
La PREMIUL „PANAIT ISTRATI“ PENTRU TRADUCERE DIN LIMBA FRANCEZĂ (acordat de Organizația Internațională a Francofoniei), nominalizații sînt: Alexandra Cozmolici pentru Evanghelia după Lumea Nouă de Maryse Condé, Editura Polirom, Cristian Fulaș pentru În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust (7 volume), Editura Cartier, Ciprian Mihali pentru Discursul filozofic de Michel Foucault, Editura Trei. Juriul este compus din: Magda Jeanrenaud, Despina Jderu și Vlad Alexandrescu.
Pentru PREMIUL „ITALO CALVINO“ PENTRU TRADUCERE DIN LIMBA ITALIANĂ, acordat în colaborare cu Institutul Italian de Cultură din București, ediția a II-a, sînt nominalizați: Dana Barangea pentru Il suono dell’ombra / Sunetul umbrei de Alda Merini, Editura Humanitas, Cerasela Barbone pentru Jos, în vale de Paolo Cognetti, Editura Polirom, Gabriela Lungu pentru Caietul interzis de Alba de Céspedes, Editura Humanitas Fiction, Liviu Ornea pentru Tasmania de Paolo Giordano, Editura Trei. Juriul este compus din: Oana Boșca-Mălin, Monica Fekete și Mircea Vasilescu.
Pentru cea de-a doua ediție a PREMIULUI SPECIAL PENTRU TRADUCERE DIN LIMBA GERMANĂ, acordat în colaborare cu Goethe Institut, au intrat pe lista scurtă: Manuela Klenke pentru O poveste despre Germania noastră de Dincer Gücyeter, Editura Tact, Alexandru Al. Șahighian pentru Declarație individuală de Elfriede Jelinek, Editura Polirom, Victor Scoradeț pentru Jocul de-a statuia de Günter Grass, Editura Polirom. Juriul este compus din: Maria Irod, Ioana Gruenwald și Horațiu Decuble.
Momentele muzicale din cadrul Galei vor fi oferite de artiștii Cristina Juncu, Eliza Păuna, Sebastian Marina, Alexandros Raptis, cu momente din performance-ul Așteptându-l pe Ulise, o revizitare poetic-contemporană a Odiseei lui Homer.
Trofeele sînt realizate de Elena Dumitrescu și Mircea Roman (pentru premiile Observator Lyceum și Observator Universitas), iar scenografia este semnată de Alexandra Putineanu. Concepția video poartă semnătura lui Vlad Rotaru.
Gala Premiilor Observator cultural va avea loc pe 20 mai, la Teatrul Odeon, începînd cu ora 18:00, și va fi înregistrată de TVR Cultural. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vernisajul expoziției „Temperamente”, are loc luni 19 mai de la ora 19.00, la Galeria „Tablouri de Vis by Mihai Ionescu”, Str. Colței 44, București.
Expoziția „Temperamente”, este un eveniment dedicat explorării vizuale a celor patru tipuri fundamentale de personalitate – sangvinic, coleric, flegmatic și melancolic – prin lucrările a trei artiști cu stiluri distincte.
Expun:Dominique de Miscault (Franța), Emanoil Marinescu, Kara Molnar.
Deschiderea va fi marcată de un discurs al istoricului de artă Alexandru Teodorescu.
Free bar & buffet cu băuturi și gustări din partea casei, atmosferă prietenoasă și dialoguri deschise cu artiștii.
Galeria „Tablouri de Vis by Mihai Ionescu” este prima galerie de artă din lume cu program non-stop, oferind acces la artă oricând, oricui.Intrarea este liberă.
Tapiserie Verdure » – când arta textilă devine experiență imersivă.
În cadrul secțiunii RDW Design Flags, Institutul Francez din România prezintă instalația « Tapiserie Verdure », semnată de artista franceză Lauriane Obry – o cercetare artistică sprijinită de Agora du Design și Institutul Francez.
« Tapiserie Verdure » propune o experiență imersivă la intersecția dintre realitate augmentată, textile și interacțiunea cu tehnologia digitală, pornind de la două țesături tradiționale păstrate la Muzeul Național de Artă al României. Țesătura devine un suport viu, care invită la reflecție și redescoperire, transformând spațiul și percepția privitorului.
Instalația este găzduită în clădirea emblematică a fostului restaurant Cina (Str. Benjamin Franklin 10), transformată pe perioada festivalului Romanian Design Week într-un veritabil epicentru al dialogului internațional în design și arhitectură.
RDW Design Flags reunește o selecție de expoziții internaționale care reflectă perspective și direcții actuale din designul și arhitectura contemporană, cu participarea unor creatori remarcabili din Austria, Franța, Italia, Spania, Suedia, Ungaria, Cehia, Danemarca și Republica Moldova.
Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul organizatorilor: https://romaniandesignweek.ro/article/rdw–design-flags-0
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 16 mai 2025, de la ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției PASĂREA TĂCERE I. Portret / Atelier. Ana Maria Ariciu.
Expoziția PASĂREA TĂCERE I. Portret / Atelier. Ana Maria Ariciu este dedicată unei artiste cu un demers particular atât în elaborarea tehnicii ceramicii glazurate și incizate, cât și al conceptului artistic. Universul simbolic al operelor create de artistă, univers imaginar cu trimiteri la o lume onirică, plină de fragilitate, delicatețe și rafinament, descoperă privitorului o poveste în care obiectele conturează o stare poetică, de visare și desprindere de real, al căror numitor comun este regăsirea și oglindirea unui timp al inocenței. Acel timp al basmelor ilustrate cu prințese, păsări, pui și căsuțe zburătoare, plante și pești dormind, suflete-gemene, muze adormite.
Lait motivul personajului feminin (un alter ego fragil și delicat), chip care se ascunde și se dezvăluie în diferite variante și interpretări, însoțit de aproape de elemente ale naturii animaliere și florale, se regăsește în aproape toate creațiile artistei a cărei candoare, tristețe conținută și visare creează o atmosferă în care puritatea, cumințenia, ingenuitatea se întrepătrund și marchează identitatea operei artistei.
Ana Maria Ariciu construiește, desenează și amprentează pe pielea lutului cu discreție și emoție vie, cu ochii copilăriei-poarta sufletului, între reverie și bucuria facerii. (Lila Passima)
Secția Educație muzeală realizează o nouă expoziție din seria programului expozițional Portret /atelier al cărui demers este conceput pe structura unor eseuri care valorifică prin imagine și discurs vizual obiectul de patrimoniu, obiectul de colecție privată și cel autobiografic, folosind ca instrumente de lucru cercetarea etnografică și artistică.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, în perioada 16 mai – 21 iunie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.
Romanian Design Week, un proiect The Institute, finanțat de Ministerul Culturii, transformă Bucureștiul în epicentrul colaborării creative cu peste 150 de organizații din țară și din lume.
Romanian Design Week, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative, va avea loc între 16-25 mai în 3 spații din centrul orașului:
-clădirea monument istoric din Piața George Enescu, care a găzduit restaurantul CINA (str. Benjamin Franklin 10) -Casa Fratelli (Str. Episcopiei 9) -Muzeul Național de Artă al României (Calea Victoriei 49–53)
Ce se întâmplă anul acesta la RDW?
RDW Exhibitions reinventat: Expoziții curatoriate în colaborare cu organizații creative de top din România (Ordinul Arhitecților din România Filiala București, FABER, Beta – bienala timişoreană de arhitectură, Local Design Circle, Transylvanian Design Week, Asociația Artiștilor Lutieri), plus un showcase special dedicat designului de produs românesc cu ASKIA Furniture, Meze Audio, Optimef, Lunet Eyewear, MINDTHEGAP și Atelier Kairos.
RDW Design Flags extinde orizonturile: 12 organizații – ambasade, institute, centre culturale și entități locale – care aduc la RDW 2025 expoziții cu conținut internațional, explorând teme globale prin prisma designului.
RDW Young Design prezintă 31 de designeri și arhitecți tineri care s-au remarcat la DIPLOMA Show 2024 cu proiectele lor de absolvire.
RDW & the City cucerește strada: Instalații spectaculoase transformă Calea Victoriei într-o galerie urbană vibrantă.
RDW Design GO! te invită să explorezi: Peste 100 de spații independente își deschid porțile pentru a celebra creativitatea locală.
Noaptea Studiourilor de Arhitectură: Descoperă secretele din spatele proiectelor care ne modelează orașul.
Ediția de anul acesta prinde contur sub tema Design Tomorow Today, care celebrează puterea designului de a modela ziua de mâine și capacitatea comunității creative de a evolua și de a se adapta unei realități în continuă transformare.
Programul complet este disponibil pe www.program.romaniandesignweek.ro și în aplicația festivalului, disponibilă pe AppStore și Google Play.
