Institutul Cultural Român sprijină demersul Centrului Cultural Clujean de lansare a Fondului Naţional „Cultura Face Bine, o inițiativă dedicata finanțării proiectelor culturale din resurse private și dezvoltării inițiativelor culturale cu impact în comunitate.
Evenimentul de lansare a avut loc joi 11 decembrie, la ora 11.00, in sala mare a Institutului Cultural Roman, (Aleea Alexandru nr. 38).
Fondul Național Cultura Face Bine reprezintă un mecanism de finanțare a proiectelor culturale din fonduri private, creat pentru a sprijini și stimula inițiativele culturale cu impact în comunitățile locale din România. Acesta are ca obiectiv susținerea proiectelor, organizațiilor și artiștilor care generează impact cultural în comunitățile lor și care au nevoie de resurse pentru dezvoltarea și continuarea activităților.
Inițiativa este dezvoltată de Centrul Cultural Clujean în parteneriat cu Banca Transilvania și în colaborare cu parteneri și afiliați precum Institutul Cultural Român, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), The Institute (Romanian Design Week), Fapte (Jazz in the Park), Arobs, Cărturești, DeLonghi, Komiti, MHP – A Porsche Company, PPC și Wincon.
Ediția pilot 2026 se va concentra pe finanțarea proiectelor culturale în limita bugetului disponibil, oferind granturi de câte 2.000 de euro, precum și sprijin în comunicarea și prezentarea activităților desfășurate pe perioada grantului.
Cultura Face Bine este o comunitate națională ce conectează mediul de business cu ecosistemul cultural, facilitând colaborarea, schimbul de practici și dezvoltarea proiectelor comune.
Luni, 8 decembrie 2025, a avut loc evenimentul de lansare a proiectului ePatrimoniu, platforma digitala naționala pentru patrimoniul mobil, imobil și imaterial.
Evenimentul a avut loc în intervalul orar 11:00-14:00, la Muzeul Național de Artă al României – Sala Tronului, unde au fost prezentate obiectivele proiectului, beneficiile sale la nivel național și modul în care acesta va transforma interacțiunea cu patrimoniul cultural în România.
ePatrimoniu, cel mai important proiect de transformare digitală a patrimoniului cultural din istoria României, va schimba radical modul în care descoperim, protejăm si valorificăm cultura națională. Prin crearea unei platforme digitale unice la nivel national, proiectul va reuni, într-un singur loc, informații despre patrimoniul mobil, imobil și imaterial și va oferi servicii publice electronice moderne și accesibile atât cetățenilor, cât și instituțiilor și specialiștilor din domeniu.
Ce aduce nou platforma ePatrimoniu?
ePatrimoniu va integra toate bazele de date existente în domeniul patrimoniului cultural și va permite interconectarea acestora cu sisteme naționale și europene. Platforma va oferi acces la:
– localizarea actualizată pentru monumente istorice;
– regimul juridic al proprietăţii;
– descrierea imobilului (date despre arhitectură și istoricul clădirii etc.);
– starea de conservare și riscuri/amenințări;
– documentare fotografică.
Implementarea platformei va aduce beneficii concrete pentru cetățeni, instituții și specialiștii din domeniu:
– acces rapid la informație pentru toate persoanele interesate de patrimoniu;
– reducerea costurilor administrative asociate cu gestionarea bazelor de date dispersate sau închise;
– analize complexe și riguroase pentru toate tipurile de patrimoniu cultural;
– interacțiune eficientă între mediul public și privat, în special în procesele de avizare și autorizare;
– servicii digitale specializate pentru experți și deținători de patrimoniu;
– interoperabilitate cu alte sisteme publice, ceea ce va însemna mai puțin timp pentru obținerea documentelor și o mai bună aplicare a legislației;
– creșterea accesibilității publicului larg la date privind patrimoniul cultural;
-îmbogățirea surselor de informare cu conținut digital, inclusiv imagini, planuri și documente scanate.
Proiectul va integra cele mai noi tehnologii disponibile în domeniul digitalizării și arhivării culturale:
– cloud computing și Big Data pentru stocarea și analiza volumelor mari de date;
– inteligență artificială (AI) pentru procesarea și organizarea conținutului;
– realitate augmentată (AR), virtuală (VR) și mixtă (XR) pentru redarea patrimoniului într-un mod accesibil și educativ;
– digitalizare 3D pentru o documentare completă a obiectelor și monumentelor.
La finalul perioadei de implementare, România va beneficia de un sistem digital unic, care va reuni, într-un singur loc, informațiile privind patrimoniului mobil și imobil din România, reducând semnificativ birocrația și îmbunătățind calitatea datelor disponibile.
Expoziția va avea loc în perioada 10 decembrie 2025 – 20 ianuarie 2026, la Centrul Cultural ART4ALL București.
Vernisaj 10 decembrie 2025 ora 17 , în deschiderea căruia va lua cuvântul criticul de artă și jurnalistul Marius Tița alături de invitații de onoare – Acad. Mircia DUMITRESCU , Ion ACHIȚENIE și Petre ACHIȚENIE – invitat postum.
Coordonator proiect : Daniela VOICILĂ DRĂGULESCU Prezintӑ: critic de artӑ și jurnalist MariusTIȚA
Organizator: Centrul Cultural ART4ALL în parteneriat cu UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA
Salonul de Iarnă ART4ALL marchează anul acesta o ediție cu totul specială: aniversăm 5 ani de existență, 5 ani de artă, emoție și comunitate. Pentru a celebra acest moment, tema ediției este Simfonie în Alb, o invitație la puritate, la liniște interioară și la întoarcerea către lumina care ne unește. Fiecare lucrare aduce cu sine o vibrație unică, o notă din această simfonie colectivă în care se împletesc speranța, armonia și lumina.
Salutări de la băi este un număr construit în jurul unui patrimoniu fragil și esențial: stațiunile balneare ale României, multe dintre ele fiind încă în așteptarea unor intervenții salvatoare, iar revista devine un spațiu necesar pentru a revedea posibilitățile, teritoriile, a le înțelege și a le regândi viitorul.
Marți 9 decembrie are loc lansarea celui mai nou număr al revistei Arhitectura: Salutări de la băi!
Numărul se deschide cu o contemplație, o ficțiune eseistică ce transformă ruina într-un personaj viu, capabil să ne vorbească despre timp, memorie și reconstrucție interioară. Un text care pune tonul întregii reviste: nu doar informativ, ci și afectiv, meditativ, cultural. Lansarea are loc la Centrul de Cultură Arhitecturală, sediul Uniunii Arhitecților din România, din București.
Urmează o serie de studii, reportaje și analize dedicate patrimoniului balnear românesc, de la Băile Herculane la Govora, Borsec, Olănești sau Mangalia. Proiectul HerculaneProject, prezentat amplu în paginile revistei, devine un exemplu de activism cultural și o demonstrație că patrimoniul poate fi salvat prin comunitate, educație și intervenții sensibile, etapizate și reversibile. Fotografiile, diagramele și explicațiile tehnice reconstruiesc atât fragilitatea acestor locuri, cât și speranța lor.
Revista adună laolaltă: – studii istorice și critice despre stațiuni balneare; – proiecte de restaurare, reactivare și valorizare; – eseuri vizuale și intervenții culturale; – analize despre arhitectura apelor, a timpului și a memoriei; – reflecții asupra modului în care aceste „microcosmosuri rupte de lume”, cum le numea Bernard Toulier, pot redeveni active, relevante și accesibile.
Într-o perioadă în care discuția despre patrimoniu oscilează între nostalgie și precaritate, ARHITECTURA 3-4/2025 propune un mod lucid și sensibil de a privi aceste locuri – nu ca pe niște relicve, ci ca pe niște organisme culturale care pot genera viitor.
Este un număr destinat nu doar specialiștilor, ci tuturor celor interesați de arhitectură, cultură, peisaj, istorie și regenerare urbană. O invitație la explorare, la memorie și la un tip de responsabilitate culturală care începe, de multe ori, cu înțelegerea profundă a locurilor pe care le moștenim.
Harta Reciclării lansează campania „Muntele de Haine, o inițiativă menită să combată fenomenul fast fashion cu soluții concrete și să atragă atenția asupra volumului alarmant de deșeuri textile generate anual în România.
Deșeurile textile ale României ajung în gropi de gunoi, eliberând metan și alte toxine în sol și în aer și contaminând apele subterane, așa crește muntele de haine.
Colectarea separată a textilelor este obligatorie în România de la începutul acestui an. Sistemul de colectare separată din țările dezvoltate permite ca mari cantități de deșeuri textile să fie sortate și reutilizate prin revânzarea în magazinele second hand.
În locul etichetelor de brand, noul statement de forță este povestea.Rețele precum Humana sau evenimentele de tip clothing swap au transformat cumpărăturile alternative într-un act de cultură urbană: mai puțină risipă, mai multă personalitate. A purta pre-loved e astăzi echivalentul unui manifest de conștiință, nu al unui compromis.
Mai puțin de 1% dintre hainele noi sunt produse din fibre reciclate, iar milioane de tone ajung anual la groapa de gunoi. Hainele pre-loved oferă o formă etică de „reciclare”, fără alte procese industriale, fără consum energetic fără transport global.Este circularitate aplicată: hainele revin în circuit prin decizie personală.
Piața second-hand nu este imună la excese: goana după articole „ieftine”, cumpărături impulsive și magazine second-hand care se deschid din loc în loc.Adevăratul sens al filosofiei pre-loved stă în moderație: cumpărăm mai rar, mai bine, alegem calitate, nu cantitate. Slow fashion nu înseamnă „mai puțin cool”, ci mai mult control: asupra banilor, mediului și propriei identități.
O hartă digitală unică vă permite să explorați gratuit vasta rețea de drumuri antice a Imperiului Roman.Arheologii au întocmit cea mai detaliată hartă de până acum a drumurilor din întreg Imperiul Roman în anul 150 d.Hr., totalizând aproape 300.000 de kilometri lungime
O nouă hartă cuprinzătoare a drumurilor romane a mărit dimensiunea cunoscută a rețelei de transport terestru a imperiului cu aproape 60% – și este disponibilă pentru oricine să o exploreze online.
Proiectul, numit Itiner-e, reunește cartografie topografică, imagini din satelit și secole de înregistrări istorice în ceea ce creatorii săi spun că este primul set de date deschis de acest fel.
„Ideea proiectului a apărut dintr-o frustrare enormă”, spune Tom Brughmans de la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Este probabil cel mai enigmatic subiect din arheologia romană. Avem chiar și proverbe care spun «Toate drumurile duc la Roma». Așadar, de ce naiba nu pot descărca toate drumurile romane? Unde sunt?”
Brughmans și colegii săi au încorporat dovezi dintr-un set amplu de studii și au trasat rute mai realiste pentru drumurile cunoscute anterior pentru a produce o hartă a rețelei rutiere așa cum ar fi putut arăta în jurul anului 150 d.Hr.. De asemenea, au acordat amplasării fiecărui segment de drum un grad de veridicitate, bazat pe calitatea sursei.
Conform datelor lor, lungimea totală a rețelei rutiere la acea vreme era de aproximativ 299.171 de kilometri – mult mai mult decât estimarea anterioară de 188.555 de kilometri dată de Atlasul Barrington al lumii grecești și romane.
Setul de date arată că, de asemenea, deși avem dovezi solide pentru începuturile și sfârșitul multor drumuri, doar 2,8% din lungimea rețelei poate fi localizată cu precizie – în limita a 50 de metri în munți și 200 de metri pe teren plat.
Pentru Brughmans, acest lucru reflectă cât de dificil poate fi să obții finanțare pentru excavarea unor drumuri romane întregi, ceea ce înseamnă că pur și simplu nu s-au făcut multe lucrări arheologice. De asemenea, drumurile majore au fost reconstruite de nenumărate ori de-a lungul istoriei, așa că poate fi dificil să descoperi calea originală.
Deși drumurile romane sunt renumite pentru că sunt drepte, este un mit că acestea au fost întotdeauna astfel, spune Catherine Fletcher de la Universitatea Metropolitană din Manchester, Marea Britanie. „Drumul dreptul nu a fost întotdeauna cea mai ieftină sau practica opțiune, mai ales pe teren muntos”, spune ea. „Adesea, acolo unde exista un traseu preexistent, romanii îl adaptau în loc să construiască din nou.”
O mai bună cunoaștere a rețelei rutiere romane poate contribui la înțelegerea multor evenimente cu impact major din istoria europeană. Apariția creștinismului timpuriu, migrația în masă și pandemiile la nivel continental sunt toate fenomene care au fost influențate de sistemul rutier roman, spune Brughmans.
În ciuda importanței lor, drumurile sunt adesea trecute cu vederea, deoarece nu sunt la fel de strălucitoare ca amfiteatrele și gladiatorii, spune Fletcher. „[E ca acea] scenă faimoasă din Monty Python”, spune ea, „în care vorbesc despre ce au făcut romanii pentru noi și spun: «Și drumurile… Ei bine, evident drumurile! Drumurile sunt, evident!».”
Itiner-e – Atlasul Digital al Drumurilor Antice
https://itiner-e.org
Itiner-e își propune să găzduiască cel mai detaliat set de date digitale deschise despre drumurile din întregul Imperiu Roman. Crearea datelor este un proiect colaborativ continuu, editat de o comunitate academică. Itiner-e vă permite să vizualizați, să cercetați și să descărcați hațrțile de drumuri.
——-
Drumurile Imperiului Roman au restructurat mobilitatea în zona mediteraneană. Acest film de animație dezvăluie diversitatea drumurilor romane, de la drumuri pavate care duceau către orașe antice importante, prin cărările largi pentru cămile din deșertul egiptean, până la drumurile abrupte din trecătorile montane.
