Ca multi copii din generatia mea am purtat si eu aparat dentar. Mai cu forta, mai din necesitate, a trebuit sa fac si acest pas.
Aveam in jur de 11 ani cand parintii au decis ca va trebui sa port aparat dentar. Nu-mi suradea deloc ideea. Erau multi copii in jurul meu cu acele metale in gura, si acest fapt ma speria tare. Nu vroiam deloc. E o lege in ortodontie. Cu cat porti aparatul mai devreme, cu atat dintii se indreapta mai repede, si mai bine. Si o saptamana era importanta.
Am mers cu mama la policlinica stomatologica din oras si am intrat cu multa frica in cabinetul stomatalogic. Inauntru era o doamna cu multa experienta, si mult calm. Intelegea ca nu vroiam, dar mi-a explicat ce si cum, cum se tine, si cat timp. Asa ca, m-am trezit cu un accesoriu dentar de culoare roz pentru dintii mandibulei superioare. Nu mi-a placut deloc; abia asteptam sa scap de el.
Dar in timp m-am obisnuit. Vorbeam corect, doar aveam mici dificultati atunci cand mancam, sau ma spalam pe dinti. Simteam de multe ori nevoia sa-l scot. Trebuia sa-l port un an, si apoi stomatologul decidea ce trebuie facut mai incolo. Rezultatele au aparut. Dintii din fata, implicit caninii incepusera sa se indrepte. Dupa 5 luni aparatul insa a inceput sa ma incomodeze. Asa ca le-am spus parintilor ca vreau sa-l scot. Am fost cu ei la cabinetul stomatologic, si doamna dentist a spus ca mai trebuie tinut. Un an intreg se tine aparatul. Eu am zis ca ei, si am facut ca mine. Era o senzatie ciudata, simteam ca pur si simplu mi se misca dintii. Incepusem sa am temeri, si ma dureau dintii. Asa ca intr-o zi m-am decis si am scos aparatul si l-am aruncat. Si nici n-am mai fost la stomatologul respective. I-am pus pe ai mei in fata faptului implinit si nu au avut ce sa faca.
De indretat dintii se indreptasera. Motive sa-l mai tin nu aveam. Acum medicina dentara a avansat; am avut multi copii cu altfel de aparate dentare; arata altfel si nu mai incomodeaza.
In final aparatul dentar provoaca zambete largi si de durata.
Voi ati purtat aparat dentar?
Leave a comment