S-au alăturat, prin participare la Bal, demersului Prietenilor Muzeului Național de Artă al României numeroși membri marcanți ai mediului de afaceri din România, ai corpului diplomatic, precum și personalități ale culturii. Companiile care au sponsorizat evenimentul au fost,  Fildas Art, Catena, Ijdelea și Asociații, Amset, GoldNutrition România, Transavia, Theodora Golf Club, UniCredit Bank, TheEdit.ro, Garanti BBVA, Renovatio Trading, Elefant.ro, BRD BRD – Groupe Societe Generale, Ana Hotels, Reciclad’OR, Remat, Tonica Group, Family Business Network România,

În discursul de deschidere a balului, Anca Vlad, președintele Asociației Prietenilor Muzeului Național de Artă al României, a anunțat că s-a strâns suma de 100.000 de euro, a mulțumit sponsorilor, a subliniat importanța promovării marilor personalități românești care au marcat cultura universală și a expunerii lor în instituții muzeale din România, astfel încât asemenea expoziții să aibă ecou mai ales în conștiința tinerei generații, care să capete convingerea că se pot obține performanțe în orice domeniu de activitate.

De asemenea, președintele prietenilor muzeului și Călin Stegerean, directorul muzeului, au mulțumit tuturor celor implicați în organizarea acestui eveniment, Forbes România, Maison Dadoo și Nespresso, precum și persoanelor participante la această manifestare de ținută.

Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României s-a înființat în 2008, având drept scop asumat sprijinirea activităților muzeului și inițierea în parteneriat cu acesta de noi proiecte menite să crească vizibilitatea acestei instituții la nivel național și internațional și să amplifice rolul său în promovarea identității istorice și culturale românești. Organizația desfășoară în special activități dedicate patrimoniului cultural național imobil (monumente istorice) și mobil (muzee și colecții).

Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale și un plic „prima zi”. Istoria căilor ferate române, realizate pe teritoriul Principatelor Unite își are începutul în septembrie 1865, când Alexandru Ioan Cuza a concesionat execuția liniei București – Giurgiu unei societăți engleze care a realizat proiectul în anul 1869, când a fost inaugurată și prima gară de călători București – Filaret.

Gara de Nord este regăsită în proiectul contractat cu firma H. B. Strousberg, începând cu anul 1868, când Carol I a pus piatra de temelie a construcției. Terenul pe care s-a construit gara sub numele de Gara Târgoviștei a aparținut Zoei Racoviță, nepoată a boierului Dinicu Golescu și soție a lui Effingham Grant (fratele Mariei Rosetti, „România Revoluționară” a pictorului Rosenthal).

În anul 1872 gara a fost inaugurată, și odată cu ea linia de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești. A fost utilizată la început pentru transport mixt (călători și marfă), iar mai apoi numai pentru călători. După Războiul de Independență din 1877, pentru comemorarea eroilor căzuți în luptele de la Grivița, Calea Târgoviștei capătă numele de Calea Griviței.

Gara Târgoviștei, intră în circuitul feroviar internațional la 8 iunie 1883, când primește garnitura trenului „Orient-Expres”. După mai multe intervenții, vizând modernizarea, în anul 1888, este adoptată unanim denumirea de Gara de Nord. În anul 1889, intră în funcțiune prima instalație telefonică a CFR, iar mai târziu este inaugurată centrala telefonică cu 25 de linii. O aripă nouă a construcției, care va adăposti Salonul Regal, este finalizată în anul 1894.

După ce, propunerea privind construirea unei gări centrale în zona unde se află acum Opera Română a fost respinsă, din cauza unor probleme legate de exproprieri și izbucnirii Primului Război Mondial, s-a luat decizia reamenajării Gării de Nord. Începând cu 1930, se extinde numărul de linii și se construiește frontonul special cu coloane, după proiectul arhitectului Victor Ștefănescu. Din ordinul primarului Alexandru Donescu se efectuează demolări care să permită amenajarea actualului bulevard Gheorghe Duca.

În anul 1960 s-au extins peroanele spre Gara Basarab și s-a introdus iluminatul instalațiilor, peroanelor și liniilor, asigurându-se condiții de vizibilitate și siguranță. Primele locomotive electrice apăreau în peisajul gării în anul 1968, odată cu electrificarea liniei București-Ploiești.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei, este redată o vedere de ansamblu a fațadei principale, în varianta inițială a construcției. Timbrul cu valoarea nominală de 10,50 Lei prezintă o vedere generală cu perspectivă a aripei noi, care include frontonul cu coloane. Plicul „prima zi” ilustrează sugestiv, în grafica lui, elemente arhitectonice din primul deceniu de existență a construcției, cunoscută astăzi sub denumirea de „Gara de Nord”.

 Gara de Nord se află pe lista monumentelor istorice, un simbol al Bucureștiului, alături de clădirea învecinată care adăpostește Palatul Administrativ al CFR. La un secol și jumătate de existență Gara de Nord se află în stadiul demarării unui proiect care să o transforme într-un nod feroviar european care să răspundă cerințelor actuale ale modernizării transportului pe calea ferată.