• EDUboost Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa

    EDUboost , prima colecție de podcasturi pentru copii ilustrată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, îi așteaptă pe vizitatorii Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa ” provocându-i să parcurgă un traseu în urma căruia vor descoperi mai multe despre protecția mediului înconjurător și a animalelor.

    podcast eduboost

    Pornind de la ideea că și conceptele aparent abstracte pot fi explicate pe înțelesul celor mici cu ajutorul poveștilor, echipa A fost odată a lansat șase podcasturi noi în care scriitori, jurnaliști și cercetători pun în joc concepte precum: grija față de animalele de companie, ce înseamnă un oraș sustenabil, care sunt beneficiile voluntariatului, cum poți face parte din comunitate, care sunt resursele orașului și ce înseamnă terapia cu animale de companie. Fiecare podcast este însoțit de o fișă de lucru cu activități și de un quiz interactiv ce pot fi rezolvate la școală sau acasă.

    În plus, conceptul EDUboost este extins începând cu luna decembrie și sub formă de expoziție în muzeu, astfel încât orice vizitator poate scana cu ajutorul telefonului mobil QR-ul pregătit aflând cum se poate implica în bunăstarea orașului în care trăiește și a comunității.

    „Suntem bucuroși să le oferim copiilor o platformă modernă, cu ilustrații noi și originale, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un moment în care acest domeniu se dezvoltă și capătă mult sens, mai ales că scopul nostru este să îi aducem pe copii mai aproape de literatură prin mijloace digitale” a declarat Măriuca Mihăilescu, coordonatoarea proiectului.

    Toate podcast-urile sunt ilustrate sonor de Valentin Panduru și sunt scrise de Laura Frunză, Ema Patrichi, Ana Cristache, Violeta Cosor, Marina Bliderișanu pe înțelesul celor mici. Nu în ultimul rând, textele sunt traduse și în limba semnelor române de Lena Lazăr Dermengiu, pentru copiii cu deficiență de auz.

    Colecția poate fi descoperită pe site, Spotify sau iTunes: https://afostodata.ro/eduboost-podcast-de-buna-crestere/

    În anul 2023, podcasturile de mediu EDUboost au primit Premiul pentru Impact Social și Premiul II la categoria Protecția mediului la Gala Societății Civile. De asemenea, resursele educaționale sunt parte a unei colaborări cu Ministerul Mediului și Ministerul Educației.

    Mai multe detalii: https://afostodata.ro/despre-noi-despre/eduboost-pm/

     

  • Cântece și Jocuri Românești

    Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, ne invită la Palatul Național al Copiilor din București, joi 23 noiembrie 2023, ora 18:00, la un spectacol muzical-coregrafic de folclor de muzică populară sub genericul „Cântece și Jocuri Românești”.

     

     

    cantece-i-jocuri-romane-ti-i167146

     

    Ansamblului Folcloric „Cununa Carpaților”, li se vor alătura în calitate de invitați, Gheorghița Nicolae, un nume de referință între interpreții cântecului popular românesc – realizatoarea emisiunii Tezaur Folcloric de la TVR, și mai tânărul și talentatul interpret teleormănean, Daniel Turică.

    Numerele din spectacol vor surprinde spectatorii cu aspecte coregrafice din cele mai reprezentative zone folclorice ale României, prezentate cu totală dăruire de dansatorii și orchestra Ansamblului Folcloric „Cununa Carpaților” al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”.

    Sursa: https://tinerimearomana.ro/

     

     

  • Vernisajul expoziției „Între România și Franța.Un parcurs plastic remarcabil

    Muzeul Municipiului București ne invită la vernisajul expoziției „Între România și Franța. Un parcurs plastic remarcabil”, vineri, 17 noiembrie, ora 18.00, la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr 2).
    398852530_795002942430763_6789231203738029398_n
    Expoziția anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului București are o importanță aparte pentru că se înscrie în contextul mai general de celebrare a 30 de ani de francofonie în România.
    Mijlocul secolului al XIX-lea marchează momentul în care din ce în ce mai mulți pictori români vor pleca să studieze arta la München sau la Paris, contactul artiștilor români cu marea artă europeană devenind tot mai intens.
    Theodor Aman, întemeietorul Școlii de Belle-Arte din București, alături de Gheorghe Tattarescu, va fi unul dintre primii pictori români plecați să studieze la Paris. În perioada studiilor, dar și în timpul călătoriilor sale în Occident, Aman a realizat câteva picturi reprezentând peisaje din Franța, cum ar fi curtea de la Contrexéville sau peisaje cu străzi la Spa, localitate situată în regiunea Valonia din Belgia.
    La École des Beaux-Arts de la Paris, dar și în cadrul „școlii” neoficiale de la Barbizon se vor forma primii pictori importanți pentru istoria artei naționale: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, Ștefan Luchian și aproape toți pictorii afirmați în perioada interbelică din spațiul românesc. Parisul, sudul Franței sau Bretania, peisajele urbane sau rurale din aceste zone au fascinat generații întregi de artiști români, demn de remarcat fiind chiar Nicolae Grigorescu, care vizitează: Dinan, Dinard, Saint-Malo, Mont-Saint-Michel, țărmul Normandiei, Granville. Îl vor urma, în alte călătorii inițiatice: Nicolae Grant, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Max Wexler Arnold, Eustațiu Stoenescu, Ștefan Popescu, Elena Popea, Iosif Iser sau Jean Alexandru Steriadi. Peisajele realizate, de exemplu, de Cecilia Cuțescu Storck în Franța, Italia, Spania și Portugalia rămân și acestea de referință în arta românească.
    În general, în perioada interbelică, foarte mulți artiști își desăvârșesc studiile la Paris, cu profesori și artiști celebri în epocă, precum Lucien Simon, Jean-Paul Laurens, Henri Mattise. Ultimul dintre aceștia a fost coleg și prieten cu Theodor Pallady. Sculptorii sau femeile-sculptor au studiat în atelierele lui Rodin, Bourdelle sau în atelierul lui Constantin Brâncuși de la Paris. Antoine Bourdelle, de exemplu, a întreținut o relație specială cu Anastase și Elena Simu. Cei doi colecționari nu numai că au achiziționat lucrări chiar din atelierul acestui sculptor renumit, dar au fost și portretizați de către artist.
  • Lansarea cărții „Arta Monumentală Socialistă în România și Republica Moldova”

    Asociația B.A.C.U. (Birou pentru Artă și Cercetare Urbană ne  invită  la evenimentul de lansare a ghidului/cărții „Arta Monumentală Socialistă în România și Republica Moldova”, co-finanțat de AFCN.
    398580069_735999928569983_8292386512585821362_n
    Lansarea are loc pe 14 noiembrie, la ora 13.00, la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, pe Calea Griviței 21, București. Proiectul editorial face parte din cercetarea aprofundată desfășurată pe parcursul anilor 2013-2023 pe teritoriul celor două țări, și nu numai, și din Programul „Socialist Modernism”, inițiate de B.A.C.U. în 2013 cu scopul protejării patrimoniului modernist construit în perioada 1955-1989/91. Demersul este axat pe revitalizarea și conservarea clădirilor și a formelor de artă din fostul bloc socialist (Europa Centrală, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală) incluzând România, Republica Moldova și alte regiuni. În 2014 a fost iniţiat subprogramul „Soc Monumental Art” cu scopul identificării și protejării formelor de artă plastică integrate în arhitectura modernist-socialistă.
    În acești ani, membrii B.A.C.U. au întreprins activități de cercetare, identificare, monitorizare, protejare și includere în inventarul asociației a obiectivelor modernist-socialiste, cu intenția de a le clasa ulterior pe cele mai valoroase și de a le include pe lista monumentelor istorice.
    Asociația B.A.C.U. urmărește să atragă atenția asupra unicității și valorii monumentelor arhitecturale modernist-socialiste şi a formelor de artă plastică, precum și să le claseze ca monumente istorice pentru a le proteja. Chiar dacă unele sunt teoretic protejate de stat, ele se află totuși într-o stare avansată de degradare sau au fost reabilitate inadecvat.
    Evenimentul va fi și prilejul de a lansa Ghidul/Cartea „Arta monumentală mocialistă în România și Republica Moldova”, destinat cercetării acestui patrimoniu. În același timp. Acest efort al B.A.C.U. pune în lumină doar o mică parte, de circa 121 de creații, din vastul inventar al subprogramului „Soc Monumental Art”.
  • Bandă desenată documentară POC

    Publicație unică în România, revista de bandă desenată documentară POC! a ajuns la cel de-al treilea număr al său. Intitulat “Universul Apelor – prezență și (in)suficiență”, noul număr prezintă șapte povestiri de bandă desenată despre apa ca resursă naturală, teritoriu și patrimoniu și influența sa asupra vieții cotidiene. Proaspăta revistă a fost lansată de Bloc Zero joi, 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Centrul Ceh București și în prezența unui public numeros.

     

    unnamed (6)

     

     

    Evenimentul s-a bucurat de găzduire și moderare din partea Ioanei Pelehatăi, de la Scena 9 și de prezența unei bune părți a echipei revistei POC! #3 prin antropologii și cercetătorii Bogdan Iancu, Monica Stroe, Călin Cotoi, Liviu Chelcea, activista Loredana Pană și ilustratoarele Maria Surducan, Tuan Nini, Dări Tămăslacaru și Maria Simina Dimancea, precum și de intervenția online a Petrei Dobruska, inițiatoarea și co-editoarea POC!.

    După temele mediului înconjurător și a migrației și mobilității, cel mai recent număr al revistei POC! continuă misiunea sa de a trata subiecte arzătoare pentru societatea românească și globală prin crearea unui context de dialog, cercetare și creație artistică în jurul valorilor apei. Astfel, cele șapte povestiri de bandă desenată cuprinse în paginile revistei reprezintă rezultatul unui proces derulat pe mai multe luni, care a inclus cercetări de teren în comunități locale, dar și discuții constante cu artiștii implicați.
    “Una din misiunile revistei POC! este să încurajăm oameni din zona științei, cercetării, care nu au avut de-a face până acum cu banda desenată, să scrie scenarii și astfel să popularizăm banda desenată documentară ca pe o cale de a ilustra povești pe care ei le culeg. Munca la edițiile anterioare ne-a arătat că are sens să provocăm oameni din diferite domenii și să îi aducem într-un proces colaborativ”, a subliniat Petra Dobruska în debutul evenimentului, referitor la provocările întâmpinate în acest demers.

    Ea a subliniat și importanța conștientizării de către echipă a poziției în care se află, aceea de a reuși să transmită cât mai autentic vocea protagoniștilor intervievați și de a permite cazurilor prezentate să vorbească pentru sine către cititori, fără a îi altera conținutul. Intervenția sa a fost completată rând pe rând de invitații prezenți, care la rândul lor, și-au mărturisit provocările întâmpinate în fața procesului de realizare a unui scenariu de bandă desenată, selectării și condensării multitudinii de informații colectate pe teren și mai apoi a transpunerii scenariilor în ilustrații sugestive și omogene ca identitate vizuală. “Pentru mine a fost o experiență interesantă căci nu am mai luat parte la o bandă desenată până acum. Mă gândeam să nu fiu prea plicticos, ba prea cu emoții.”, a relatat sociologul Călin Cotoi despre munca de scriere a scenariului pentru povestea “La marginea apelor”, despre localitatea Chilia Veche.

    Cu o prefață semnată de co-editoarele numărului actual, Petra Dobruska și Maria Surducan și o post-față scrisă de antropoloaga Monica Stroe, revista POC! #3 cuprinde povești despre realități și contexte din diverse zone ale țării și nu numai, de la îngemănarea ruinării cu speranța în Chilia Veche, Delta Dunării, la impactul asupra comunităților locale a degradării infrastructurii de irigații Sadova-Corabia, la efectele secetelor și inundațiilor în Chieșd, jud. Sălaj, la comemorarea insulei Ada Kaleh înghițită de ape și până la imaginarea rezolvării problemei prezenței deșeurilor din plastic din apele noastre.

    Având la bază perspective istorice, cât și actuale, noile povestiri de bandă desenată invită cititorii la reflecție asupra modului în care prezența sau lipsa apei schimbă ritmul de viață al oamenilor, modelează viitorul noilor generații, duce la depopularea anumitor zone, precum și invită la noi moduri de regândire a mecanismelor sociale și convingerilor personale.
    Cele șapte povestiri se intitulează, după cum urmează:

    Ada Kaleh – Pavel Sterec, Alexey Klyuykov
    Apa care cade… din pământ – Bogdan Iancu, Maria Simina Dimancea
    Pământului bun puțină apă îi trebuie – Vlad Gheorghiu, Anna Benczédi
    Ozana – Dări Tămăslacaru
    La marginea apelor – Călin Cotoi, Roma Gavrilă
    Campionul Distrugătorilor – Loredana Pană, Miruna Șmit
    Paharul fără fund – Liviu Chelcea, Tuan Nini
    Pe lângă București, revista POC! #3 va avea parte și de alte două lansări, și anume în Târgu Neamț, la Centrul educațional de arte performative CEVA și în Cluj-Napoca, în 14 noiembrie, la librăria Bookstory.

    Totodată, tema centrală a ediției actuale a revistei POC! va fi subiectul unei serii de discuții la clasă în licee din diverse județe ale țării, care urmăresc informarea și educarea tinerilor pe teme sociale și de mediu care îi privesc în prezent și viitor și încurajarea lor către noi moduri de regândire a mecanismelor sociale și convingerilor personale.

    Proiectul a fost derulat alături și cu sprijinul partenerilor de la Asociația MaiMultVerde, Cu Apele Curate, Lidl, Centrul Ceh București, Departamentul Masterului de Antropologie din cadrul SNSPA, Departamentul Masterului de Studii Vizuale și Societate din cadrul SNSPA și Centrul educațional de arte performative CEVA.

    Parteneri media: Radio România Cultural, Scena 9, Revista Cultura, Revista ARTA, Filme-cărți.ro, Munteanu Recomandă, ȘtiriONG, România Pozitivă/

    Proiectul “Universul Apelor – prezență și (in)suficiență” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Mai mute detalii despre  seria BD documentară POC, pe site-ul Bloc Zero: https://bloczero.ro/publicații.

  • Săptămâna Sustenabilitații la UB

    Universitatea din Bucureștiului organizează, în perioada 6-10 noiembrie 2023, prima ediție a evenimentului Săptămâna Sustenabilitații și invită membrii comunității UB la o serie de ateliere, competiții sau dezbateri care își propun creșterea gradului de conștientizare în privința acțiunilor durabile.
    395230579_728432689324087_3484643305542634023_n
    Acestea se aliniază demersului la nivel internațional al Organizației Națiunilor Unite privind implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă propuse prin Agenda 2030.
    Săptămâna debutează cu ateliere de conștientizare ale căror teme abordează eficiența energetică, biodiversitatea și protecția mediului înconjurător, responsabilitatea socială și incluziunea și diversitatea în politicile de dezvoltare sustenabilă. Acestora li se adaugă și o serie de acțiuni cu scop educațional, sportiv și social:
    -Competiție de pași: „Săptămâna pașilor la UB”
    -Expoziție: „Responsabilitatea nu are vârstă”
    -Tururi ghidate: Descoperă patrimoniul UB
    -Acțiuni de conștientizare: „Săptămâna fără lift”, „Mișcare pentru un stil de viață sănătos”
    -Registru voluntari: „Fii voluntar UB!”
    -Campanii de donații: „Academia de fapte bune” și „Susțin SEED”
    #implicareafacediferența #săptămânasustenabilității