Ana Florina

Blog

  • Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Weekend aniversar Masca 35

    Pe 24 Teatrul Masca împlineste 35 de ani de teatru alternativ, trei decenii și jumătate îngranița dintre convenție și libertate, dintre clădire și oraș, dintre actor și comunitate.

    Weekendul aniversar Masca 35 reunește un manifest artistic, spectacole, tururi performative, discuții curatoriate, lansări și activări participative în spațiile teatrului și în grădina sa între 23 și 25 mai 2025.

    Într-un moment în care ideea de instituție publică se redefinește, Teatrul Masca marchează 35 de ani de existență nu printr-o retrospectivă festivă, ci printr-un manifest viu despre memorie, vulnerabilitate, comunitate și viitor. Acești 35 de ani de Masca înseamnă: o echipă care se reinventează, o clădire care se digitalizează și se deschide, un laborator de teatru alternativ în inima unui cartier, un viitor care nu mai poate fi amânat.

    Fiecare zi va include discuții curatoriate, care propun teme importante și actuale pentru Masca, la care vor fi prezenți invitați din domeniul cultural. Acestea vor avea loc fizic, la sediul din Bd. Uverturii nr. 14, și vor fi difuzate în mediul online, pe pagina de Facebook a teatrului.

    În cadrul evenimentelor dedicate aniversării, Teatrul Masca va lansa o nouă identitate vizuală și un manifest estetic. Întregul demers este o cale de a le mulțumi celor care au fost și sunt alături de Masca în toate etapele sale, și de a-i întâmpina deschis pe cei curioși să treacă pragul teatrului de acum încolo.

    Vineri 23 mai de la ora 15:00 are loc un dialog curatoriat între artiști, critici, cercetători și reprezentanți ai comunității despre contextul cultural actual, despre teatrul de cartier și despre cum putem construi instituții vii, relevante și durabile.Vor lua cuvântul Mihaela Michailov (critic de teatru și dramaturgă), Clara Trăistaru (în calitate de membră a Consiliului spectatorilor), Radu Nica (manager interimar al Teatrului Metropolis și regizor) și Catinca Drăgănescu  (manager interimar al teatrului Masca și regizoare).

    Weekendul aniversar culminează sâmbătă, 24 mai, zi care marchează lansarea catalogului bilingv Masca-35 de ani și a galeriei VR Masca Imersiv. Acestea vor fi urmate de o reprezentație unică a manifestului artistic Masca Cœur a cœur, o confesiune scenică despre cum se reconstruiește o instituție culturală din interior, cu toate vocile sale.

    Intrarea la evenimentele conexe este liberă, iar la spectacole, accesul se face pe bază de bilet, de invitație sau prin trimiterea unei amintiri legate de Masca .

  • Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Tapiserie Verdure

    Tapiserie Verdure » – când arta textilă devine experiență imersivă.

    În cadrul secțiunii RDW Design Flags, Institutul Francez din România prezintă instalația « Tapiserie Verdure », semnată de artista franceză Lauriane Obry – o cercetare artistică sprijinită de Agora du Design și Institutul Francez.

    « Tapiserie Verdure » propune o experiență imersivă la intersecția dintre realitate augmentată, textile și interacțiunea cu tehnologia digitală, pornind de la două țesături tradiționale păstrate la Muzeul Național de Artă al României. Țesătura devine un suport viu, care invită la reflecție și redescoperire, transformând spațiul și percepția privitorului.

    Instalația este găzduită în clădirea emblematică a fostului restaurant Cina (Str. Benjamin Franklin 10), transformată pe perioada festivalului Romanian Design Week într-un veritabil epicentru al dialogului internațional în design și arhitectură.

    RDW Design Flags reunește o selecție de expoziții internaționale care reflectă perspective și direcții actuale din designul și arhitectura contemporană, cu participarea unor creatori remarcabili din Austria, Franța, Italia, Spania, Suedia, Ungaria, Cehia, Danemarca și Republica Moldova.

    Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul organizatorilor: https://romaniandesignweek.ro/article/rdw–design-flags-0

  • Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Expoziția Aniversară George Tzipoia 80,

    Muzeul Național al Țăranului Român expune marți, 29 aprilie 2025, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției aniversare George Tzipoia 80, intitulată Aripi și Stele, La Porțile Sacrului, Documente ale existenței.

    Expoziția Aniversară George Tzipoia 80, de la Muzeul Național al Țăranului Român, reprezintă încununarea finală a unor eforturi pregătitoare, materializate prin celelalte două expoziții personale de anul trecut, antedatate și dedicate și acestea cu generozitate celor 80 de ani neîmpliniți atunci, de la Muzeul Național al Literaturii Române, din aprilie 2024, precum și cea de la Palatul Parlamentului, din septembrie 2024.

    Și această expoziție, ca de altfel și cele anterioare, este dedicată de George Tzipoia memoriei tatălui său, marelui artist plastic Alexandru Țipoia (1914-1993) și operei sale de excepție în context național și internațional.

    Născut la 6 mai 1945 în București, în casa familiei sale din str. Lt. Aviator Gh. Caranda 79, actuala „Casă Memorială-Muzeu pictor Alexandru Țipoia”, pe care familia sa a deschis-o în 2019 publicului larg, devenind de atunci de utilitate publică, George Tzipoia a crescut și s-a format într-o ambianță artistică creatoare cu totul specială, de mare rafinament artistic, care și-a pus amprenta pe sensibilitatea sa pentru întreaga viață.

    Sub comunism, familia bunicului Gheorghe Țipoia suportă vicisitudinile regimului totalitar opresiv, din cauza condiției sale „burghezo-moșierești”: pușcărie, expropriere, reducere la supraviețuire; tatăl, pictorul Alexandru Țipoia, ca artist a fost „tras pe linie moartă”, fostul Consiliu al Culturii și Educației Socialiste refuzându-i expoziția sa retrospectivă în 1978.

    La Facultatea de Arte Plastice a Universității din București, George Tzipoia l-a avut ca profesor pe pictorul Traian Brădean, unul din cei mai buni elevi ai lui Alexandru Ciucurencu; el devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în 1974.

    În 1982, plecând într-o călătorie de studii în occident, cere azil politic la Geneva, Elveția fiind țara stră-străbunicului său, Louis-Adolphe Leyvraz, fondatorul coloniei elvețiene din București în 1839.

    A doua parte a vieții, din 1982, George Tzipoia o petrece la Geneva și în Franța, la Evires, Haute-Savoie, unde familia are casa exilului, iar artistul, atelierul său de creație. De atunci, timp de 43 de ani, întreaga sa operă a fost creată în afara României. După Revoluția din 1989, își împarte timpul între București, Geneva și Evires.

    Ceea ce îi caracterizează, în ansamblu, opera, este o dorință de sinteză și spiritualizare filosofică, un efort continuu de înălțare către o sacralitate laică, nereligioasă canonic. O artă a zilelor noastre, care merge în sensul invers multiplelor tendințe actuale de prezentare a derizoriului, a nimicului, drept Artă.
    Expoziția de față, intitulată generic Aripi și Stele, La Porțile Sacrului, Documente ale existenței, schițează faza de maturitate a acestui drum rar, al cunoașterii și al formării de sine concomitent, care l-a condus pe artist la „pragul sacralității”, după expresia Marisei Vescovo, cunoscutul istoric de artă italian, recent dispărut dintre pământeni, care semnează prezentarea operei artistului în albumul său monografic apărut la Editura Uranus, București, în 2009.

    Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, în perioada 29 aprilie – 18 mai 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

  • Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Se redeschide Muzeului Național al Țăranului Român

    După un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, se redeschid porțile Muzeului Național al Țăranului Român după Paști, pe 25 aprilie 2025.

    Este un gest care ne trimite la istoria noastră recentă: momentul 1993, când muzeul a fost inaugurat chiar în a doua zi de Paști. În spiritul muzeografiei inițiate de Horia Bernea și colectivul său în 1990, vizitatorii descoperă chipul unui țăran complex, așa cum poate fi descifrat din obiectele expuse, parte dintr-un patrimoniu muzeal de peste 155.000 de piese.

    Muzeul are o istorie centenară tumultuoasă, cu suișuri și coborâșuri. Este continuatorul unor tradiții muzeale care datează încă din anul 1875, când, la propunerea criticului literar Titu Maiorescu s-a constituit, pe lângă Muzeul Național de Antichități, prima secție de artă textilă cu lucrări făcute la sat, de la care colecțiile muzeului păstrează până astăzi mai multe piese: mesaje peste timp cu valoare documentară și emoțională.

    La 13 iulie 1906 este înființat un muzeu autonom, dedicat artei țărănești: Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, cu sediul în clădirea fostei Monetării a Statului. Directorul acestei instituții, istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, va conferi muzeului un statut științific și cultural prestigios. În 17 iunie 1912 se pune piatra de temelie a edificiului care avea să adăpostească Muzeul de Artă Națională, condus timp de 40 de ani de Alexandru Tzigara-Samurcaș. Ca director, a reușit să dezvolte neîntrerupt muzeul și muzeografia etnografică românească, menținându-le în avangarda mișcării de idei europene. În 1953, muzeul a fost alungat din propria-i casă și a funcționat în clădirea Palatului Știrbei din Calea Victoriei, ca Muzeu de Artă Populară. După cutremurul din 1977, a părăsit și acest sediu, fiind unificat, administrativ, cu Muzeul Satului. Abia în 1990 ministrul Culturii, Andrei Pleșu, decide readucerea colecțiilor în clădirea din Șoseaua Kiseleff și (re)înființarea muzeului, sub numele de Muzeul Țăranului Român. Horia Bernea (noul director, bun cunoscător al satului) și colectivul său de specialiști vindecă muzeul de rănile îndelungatei sale bejenii, transformându-l într-o instituție de avangardă a muzeografiei românești. Datorită contribuției lor, în 1996 muzeul a fost distins cu prestigiosul premiu EMYA (Muzeu European al Anului), fiind singura instituție muzeală din România care a primit această recunoaștere.

    Din decembrie 2000, muzeul a fost condus de valoroși oameni de cultură: acad. Dinu C. Giurescu (2000-2005), antropologul Vintilă Mihăilescu (2005-2010), istoricul Virgil Ștefan Nițulescu (2010-2016; 2019-prezent) și artista Lila Passima (2016-2019).

    La aniversarea a 35 de ani de la reîntoarcerea Muzeului de la Șosea acasă, în Kiseleff nr. 3, se deschide la parterul muzeului expoziția „Legea creștinească”. Aici, fiecare sală vorbește despre rânduiala credințelor și frumusețea artei țărănești.

  • Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Vernisajul expoziției A ȘAPTEA TRÂMBIȚĂ

    Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește la vernisajul expoziției A ȘAPTEA TRÂMBIȚĂ.

    Expoziția A ȘAPTEA TRÂMBIȚĂ este un proiect pentru care Nicoleta Albu, inspirându-se din versetele Apocalipsei lui Ioan, se folosește de simbolul celor șapte îngeri sunând din trâmbițe și îndemnând oamenii să vegheze pentru venirea lui Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ. Lângă lucrări se va desfășura un covor cu pernuțe realizate din pânză de casă, pe care sunt cusute rugăciuni cu tema „Vino, Doamne!”.

    În cadrul expoziției va fi invitat Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori, cu un siaj de astrofotografie de la firul ierbii până la stelele cerului, având ca temă omul, legătura dintre cer și pământ.

    Nicoleta Albu a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București și Universitatea Națională de Arte, promoția 1998, secția arte decorative. Cu Muzeul Țăranului colaborează din anul 1998, participând de-a lungul timpului la toate târgurile organizate de Muzeu: Târgul Mărțișorului, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, Târgul de Sfântul Nicolae etc., în scopul promovării tradiției românești și a artei sacre.

    Muzeul Țăranului oferă un spațiu valorilor spirituale în care am mulțumirea sufletească că pot dărui celorlalți o rază de lumină, căci de când eram copil am simțit nevoia de a face ceva și am început să practic meșteșugul căutând un mod de a mă exprima. Pictez obiecte cioplite din lemn de nuc: cruci, pristolnice, căușe, inspirându-mă din tradiția populară românească. În lumea de azi, practicarea acestui meșteșug îmi aduce o oază de liniște, armonie și căldură sufletească.
    Temele mele preferate sunt cele legate de cruce. Aceste obiecte sacre sunt reprezentări pline de taină, care mijlocesc contactul cu divinitatea prin contemplare și rugăciune și au menirea de a ridica spre cer gândurile profane, de a aduce lumină în suflet, având un rol protector împotriva răului nevăzut. Printre alte teme pe care le abordez se numără: învierea, raiul, crucea, îngerul, pomul vieții, cămașa românească, în care interpretez creativ motive și simboluri tradiționale cum ar fi: crucea, floarea, izvorul, pomul, grădina, vița de vie, pasărea etc. (Nicoleta Albu)

    Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, în perioada 9 – 27 aprilie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

  • Diverse, Evenimente din Bucuresti, Romania patrimoniu cultural

    Expoziția Art Safari„Cele mai frumoase tradiții

    Din 28 noiembrie, se deschide la Art Safari expoziția „Cele mai frumoase tradiții”, curator Cristian Vechiu, ce explorează bogăția obiceiurilor și a valorilor spirituale transmise de-a lungul generațiilor în spațiul românesc.

    Evenimentul se concentrează pe frumusețea modului în care românii celebrează sărbătorile de iarnă și le oferă vizitatorilor o incursiune în tradițiile care îmbogățesc patrimoniul cultural românesc, dezvăluind semnificația profundă a Crăciunului în viața comunităților rurale și urbane din România.

    Lucrări semnate de nume mari, precum Andy Warhol, Henri Matisse, Marius Bunescu, Ion Mirea Viorel Mărginean și mulți alții vor putea fi admirate în intervalul joi-duminică, până pe 15 decembrie. Vernisajul va avea loc pe 28 noiembrie, la ora 18:00, la Art Safari, pe Lipscani 18-20.

    Expoziția este realizată în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Arhiepiscopia Bucureștilor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român.

    Tradițiile de Crăciun manifestate în spațiul românesc se concentrează asupra pregătirii gospodăriilor pentru binecuvântarea spirituală și materială adusă de Nașterea Mântuitorului, conform tradiției creștine. Colindele, prepararea tradițională a colacilor și alte obiceiuri specifice acestei perioade, dar și bogata artă religioasă ce reflectă tradiția creștină subliniază patrimoniul material și imaterial din spațiul românesc, patrimoniu ce merită să fie revalorificat și înțeles în context contemporan.

    „Publicul va putea, astfel, să înțeleagă mai bine atât simbolistica iconografiei ortodoxe din perspectiva scenelor asociate cu nașterea lui Hristos, cât și relevanța colindelor românești ce surprind într-o manieră populară sacralitatea ortodoxă. Pe lângă textele și melodicitatea colindelor, la realizarea unei atmosfere de sărbătoare contribuie și obiectele simbolice, precum costumele populare tradiționale sau instrumentele folosite de colindători. Expoziția își propune, așadar, să-i insufle publicului emoțiile specifice sărbătorii Crăciunului, o perioadă caracterizată de speranță, de bucurie și de iubire”, declară curatorul expoziției, Cristian Vechiu.

    O secțiune specială în cadrul expoziției este dedicată peisajelor de iarnă care îmbogățesc arta românească. Viorel Mărginean, Marius Bunescu, Dimitrie Gavrilean, Gheorghe Vrăneanţu sau Ion Mirea sunt câteva dintre numele selectate. Călătorim, prin tușele lor, în vremea nămeților de altădată, iernilor tihnite și poveștilor la gura sobei.

    Publicul este invitat să descopere și obiecte și costume valoroase din patrimoniul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, reprezentative pentru portul de iarnă și de sărbătoare al românilor din diverse regiuni ale țării.

    „Consumerismul predomină cam la toate categoriile sociale din mediul urban, asociat sărbătorilor religioase, transformându-le în carnaval, socializare și divertisment. Din păcate, și în mediul rural avem semne că se diluează obiceiurile și sunt înlocuite de “practicile orășenești”. Sigur că privind economic este benefic consumul acesta excesiv, însă să fim atenți la ce preț plătim pe termen lung. Acest eveniment este o contrapondere, este substanță versus superficial, este trăire versus secundă.
    Niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum, să explicăm ceea ce este evidență, să depunem efort pentru a continua ceea ce generație de generație s-a transmis, nealterat, nediluat si sigur că nu recontextualizat după modă”, declară Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului.

    Tot în ziua vernisajului va avea loc de la orele 15 la 17, la Art Safari, dezbaterea științifică „Tradițiile de Crăciun în trecut și în actualitate. O perspectivă interdiciplinară.” Prelegerile vor fi susținute de Conf. Dr. Paulina Popoiu, director general Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Pr. Ștefan Zară, consilier cultural – Arhiepiscopia Bucureștilor, Dr. Cristian Vechiu, doctor în Teologie şi Studii Religioase al Facultății de Teologie Romano-Catolică – Universitatea din Bucureşti, Corina Mihăiescu, cercetător științific I, expert patrimoniu imaterial. Discuția va fi moderată de Maria Chiriță.