Acest tip de promovare a unor produse si servicii l-as putea denumi chiar marketing expozitional, pe scurt promovare prin participarea la diverse expozitii si targuri cu expunere nationala si internationala.

Expozitiile si targurile reprezinta un spatiu extrem de important pentru dezvoltarea afacerilor, cat si pentru formare.  De ce pentru formare? Am mers la targuri de turism din primul an de facultate. Prima editie a fost si cea mai impresionanta pentru mine. Multa lume, multe standuri, reprezentati din multe tari: ambasade consulate, agentii de turism. Insa putine standuri reusesc sa devina memorabile. Si cele atrageau atentie erau standurile ce promovau o anumita tara sau regiune in cadrul targului de turism. Am luat multe brosuri cu informatii care m-au ajutat in redactarea diverselor proiecte de la facultate.

Insa ramanand la scopul initial al acestor targuri, atentia este atrasa de matarialele expuse pe  standuri expozitionale cu brosuri, cataloage si pliante. Grecia e frumoasa, insa are o parte continentala si una insulara. Dintre insule mai toata lumea stie de cele populare gen Thasos, Creta, Corfu, insa ce facem cu cele mai puti populare in randul romanilor precum Lesbos, Skiatos, sau Evia.  Iar promovam se face ca atare, punandu-se accent pe destinatiile mai putin cunoscute. Asfel la capitolul promovare prin manifestari expozitionale  Grecia primeste nota 10 din partea mea. Eu cred ca un plus o reprezinta calitatea materialelor promotionale, caz in care reprezentantii oficiilor de turism din Grecia intotdeauna exceleaza.

                                                                                                       Stand expozitional din pexi-glass

                                                                                                       Sursa foto: visionexposystems.com

Din punctul meu de vedere daca ai participat la numeroasele editii ale Targului de Turism al Romaniei  si nu te-ai promovat vizual prin bannere roll up  sau steaguri personalizate e posibil ca lumea deja sa te fi uitat. Des sa intampla sa fie aglomerat, si pui si simplu cu harta evenimentului in mana, si nu reusesti sa gasesti standul la care doresti sa ajungi. De asta conteaza intr-un eveniment de acest tip locatia, pozitionarea, marimea standului, culoarea, dar si amplasarea startegica a unor materiale expozitionale.

                                                                                                  Banner roll up

                                                                                                  Sursa foto:  visionexposystems.com

Mai conteaza si activitatea din jurul standului. Oamenii sa fie zambitori, sociabili, antrenati in discutii. Dintre toata standurile vizitate atat la TTR cat si la Targurile de turism organizate la Palatul Parlamentului (de mai bine de doi ani acest targ nu se mai organizeaza)  cele mai bine  reprezentate tari au fost in ordinea prezentata de mine: Grecia, Turcia, Cipru, Italia, Indonezia.  Plusurile au fost: oamenii, zambetul lor, standul care atragea atentia, materialele promotionale, muzica traditionala, si atmosfera practic desprinsa din locatia prezentata.

                                                               Steag publicitar vela

                                                                Sursa foto:  visionexposystems.com

La astfel de evenimente merge  de minune  muzica traditionala, eventual mici spectacole de dans. Bineinteles sa fie permisa fotografierea, iar eu personal as sugera ca organizatorii targului de turism sa ofera intrare libera bloggerilor. Momentan stiu ca  primesc invitatii  doar bloggerii de travel renumiti.  Nu stiu cum se face in alte tari, dar eu sunt de parare ca e o idee buna sa fie acceptati o varietate de bloggeri: de marketing&Pr, culinari, generalisti.  Bloggeri vin, fac poze, iau interviuri organizatorilor, oamenilor de la stand, si publica aceste materiale pe blog si retele de social media.  In acest fel  atat organizatorii cat si participantii la targ primesc o mai mare expunere in fata audientei, iar toata lumea are de castigat.

Care au fost targurile de profil care v-au impresionat cel mai mult?

Dansul este o arta a  trupului si a spiritului. Pe langa o forma de exprimare a trairilor interioare si a echilibrului, dansul te ajuta sa te mentii in forma in aceste vremuri cand a fi sedantar a devenit o parte a unui stil clasic de viata.

Nu ne-am nascut sa stam pe scaun. Munca a devenit  statica. Petrecem mult timp in fata calculatorului si in timpul liber. Citim ziarele  online, facem cumparaturi de pe magazine virtuale. Cumva trebuie sa iesim din starea de amorteala, si sa facem sport. Iar unul dintre cele mai frumoase modalitati de a face sport este sa dansa. Dansul nu se adreseaza strict femeilor. In dansurile de societate, dar si cele folcorice/traditionale este nevoie de doi. Asa ca dansul poate fi invatat la singular, dar si in cuplu.

Studiile au demonstrat ca dansul arde calorii putand fi considerat un sport cate te mentine in forma, si ajuta la reducerea grasimii corporale si tonifierea muschilor.

Eu am facut cateva ore de dans in liceu (tango, si vals usor). Apoi in facultate in cadrul cursurilor de educatie fizica. Recunosc ca in clasele 1-12 nu am fost printre elevii silitori la materia educatie fizica. Pur si simplu dupa 5 ore de stat pe scaun la cursuri mi se parea cam mult sa ma pui sa alerg 5 ture de ture de teren pe mersul piticului, mersul uriasului, si alte exercitii care te consumau brusc de energie.  De fiecare data imi rasuceam glezna, si aveam febra musculara. Lipsea moderatia.

Cand am intrat in facultate ni s-a spus ca materia educatie fizica este optionala. Un coleg mai atlet din fire ma intreaba daca vreau sa ma inscriu la cursul de educatie fizica ca au cursuri interesante.  Am mers la salile de sport ale Universitatii Bucuresti (la demisolul Facultatii de Drept) si am vazut optiunile: fitness, judo, sah, dans, etc. Si el a ales sala de forta /fitness iar eu orele de dans.

Spun cu sinceritate ca am fost ambele semestre un elev constiincios, am mers la toate orele, o sedinta tinad 120 de  minute inclusiv pauza intre sesiuni. In fiecare vineri de la orele 10-12 eram prezenta la ora de educatie fizica cu multa daruire. Eram cativa de la mine din specializare care nu isi dreau ora de sport. Penru ei era o pierere de timp multi dintre ei motivand  nebifarea orei de educatie fizica,  ca asa nu au avut niciodata vreo tangenta cu sportul.  Si atunci am inteles secretul. Ca fiecare dintre noi suntem sti muati de ceva diferit, ca unora le plac sporturile antrenante performand mai bine in grupuri, altora cele singulare, in care face jocul cum vrea el.  Fiecare are ritmul sau, si isi atinge potentialul intr-un mod unic i, iar prin dans il gasisem pe al meu: ritm si punct e pornire care o viata activa.

O scoala faimoasa de cursuri de dans in Bucuresti  este Soft Steps, insemand pasi moi, calzi, adica nu te hurduca nimeni, si nu obosesti pana iti piere vlaga. In asta consta frumusetea dansului. Spre deosebire de epuizantele  ore de educatie fizica din scoala generala cand eram practic supusa la eforturi fizice care nu-mi provocau nici o placere fizica, in dans totul  incepe cu pasi mici, usor timizi la inceput, apoi mai indrazneti. Am putea compara dansul cu actul indragostirii, si al dragostei: contact vizual, atingere, punct culminant, si atingerea delicata din final.

La cursuri am facut pasi de vals usor, vals vienez, tango, cha-cha, salsa. Am descoperit ca imi place valsul vienez , insa mi-ar placea sa urmez niste cursuri de samba  pentru ca imi par mai antrenante. Si dansul ajuta la slabit, iar samba e un dans a carui miscari a inspirat zumba-tehnica de aerobic si dans.

Scoala de dans Soft steps e o loc in care multe generatii de mici dansatori s-au format, aparand inclusiv si la televizor. Soft Steps organizeaza cursuri de dans pentru copii, adulti, cat si pentru seniori. Indiferent de varsta trebuie sa redescoperim ca viata e frumoasa.

Toata lumea are acele guilty pleasures, sau placeri vinovate de care ne rusinam. Daca ca ganditi la  aspecte neo-puritaniste, departe de mine aceste ganduri. Voi scrie astazi despre placerile vinovate ale unui adult pentru copilul din sine.

Societate ne constrange ca incepand de la o anumita varsta sa fim adulti; tricourile Hello  Kitty  sunt pentru adolescente, insignele pentu tineri rebeli, jucariile de plus pentru copii, iar imprimeurile cu animalute amuzante erau pentru mignionii de la gradinita. Suntem oameni mari, sa lasam copiilariile.

Dar ce e mai frumos oare ca reinnoirea momentelor placute decand eram copii. Inghetata la dozator, vata de zahar, furatul prajiturilor din camara atunci cand scapam cateva minute de sub supravegherea mamei. Ca orice copil ma bucuram de orice clipa, si traiam in prezent, nestiind de trecerea timpului. Imi amintesc ca acele momente au fost singurele in care am simtit ca experimentat fericirea adevarata. Eram eu cu mine, descoperind lumea in modul propriu. Aveam un stil de joaca diferit de al copiilor de varsta mea. Desi eram fata nu-mi placeau papusile. Am si acum acasa cele trei papusi pe care le-am primit cadou. Nu ma jucam cu ele, doar le spalam hainutele si atat. Erau doar simple obiecte de decor. Mie imi placea sa cutreier dealurile, sa ma imaginez un cercetator stiintific care face reportaje pentru Teleenciclopedia( o emisiune stiintifico-eductiva care se derula cu mult timp in urma pe TVR1), visam sa explorez padurile amazoniene, sa fotografiez maimute in jungla, si sa colectionez pietre din insule,  si sa petrec timp cu verisorul meu care era in aceiasi ureche cu mine. Din acele  jucarii de exterior de care m-am bucurat in copilarie sunt cele din categoria triciclete si trotinete . Mai intai am avut o tricicleta pe care am pedalat-o pana la varsta de 5 ani. Apoi aveam o trotineta de metal argintie cumparata de tata, sau confectionata de el, ca nu-mi spusese, era doar un cadou pentru copilul care nu avea stare.  Eram pur si simplu extaziata de aceasta inventie umana, fiind mult mai placuta joaca cu trotineta decat cu bicicleta pe care niciodata nu reuseam sa-mi gasesc echilibrul.

Jucariile de casa care imi placeau era: set oglinda si perie de par, galetusa  pe care o umpleam cu apa ca sa ud florile, caramizile lego; cand am crescut mai mare ma bucuram de jocurile oamenilor mari: joc de puzzle in familie, un joc pe  sah adaptat abilitatilor mele; mai jucam sah cateodata cand castigam in fata tatei, si castiga mama.  Asa invatasem in viata ca nu intotdeuna castigi, ca exista un echilibru in toate. Joaca ne pregateste pentru cand suntem oameni mari.

Imi plac si acum aceste jucarii pentru copii: trotinete mici pentru oameni mari. Trotienta devenise o jucarie comuna pentru verisorul meu ce o gasea la fel de fascinanta. Si asa zilele trecute cand ma plimbam prin parc am vazut o doamna ce se plimba cu o trotineta. Imediat am avut o revalatie a copilariei si mi-am zis: Ce-ar fi daca-ar fi/Sa fim noi iarasi doi copii?.

Sursa foto: trotineta- bestkids.ro

Asa ca gasit pe un site cu jucarii Bestkids o trotineta pentru adulti: Trotineta Hot&Chocolate cel mai apropiat model de jucaria mea din copilarie. Este pliabila cu cadru si cric din aluminiu si ghidon ajustabil, avand un sistem de pliere rapida. Are un ghidon ajustabil pentru orice marime, roti cu rulmenti 8″, accepta orice omulete cu o greutate de pana la 100 kg, si orice copil cu varsta intre 5 si 99 de ani.

  Sursa: baza Lego- bestkids.ro

Dar sa nu va formati o impresie gresita cum ca as fi fost o obraznicatura de copil, ce umbla doar pe afara. Din jocurile de interior imi placeau jucariile cu caramizi lego, cred ca printre putinele jocuri care ma fascinau la fel de mult ca si pe ceilalti copii. Nu stiu altii cum sant dar un set de lego basic bricks deluxe  cu care poti construi orice pot fi un cadou pentru orice adult care nu vrea sa renunte la copilarie.

           Sursa: Lego-bestkids.ro

Fiecare cu ale sale. Am prietene care inca mai colectioneaza jucarii de plus, au accesorii si haine imprimate cu Hello Kitty, si nu se dau la o parte de a sotron jucand 1-2 minute cu copii din vecini.

Voi ce amintiri aveti legate de copilarie?

Am fost multa vreme pe drumuri, fiind nevoita sa-mi fac des bagajele. Impachetari si despachetari totu devenise un automatism.  Ce pun in valiza tinea de o lista pe care o faceam inainte, in care cu liniuta scriam tot ce trebuie sa iau cu mine. Acea lista o iau cu mine, la destinatie. Dupa ce se termina voiajul cand fac din nou bagajul verific din nou lista.

Oriunde merg iau cu mine cate o carte. Cand merg cu trenul imi place sa citesc. Majoritatea tinerilor am vazut ca se joaca pe tableta sau se uita la un film. Eu lucrez destul de mult timp pe calculator: mailuri, social media, blog. Pur si simplu vreau si eu sa citesc o carte. Dintre domeniile preferate: literaratura rusa, psihologie, turism si calatorii, spiritualitate si religie.

Imi place sa citesc, asa ca iau cu mine in vacanta tot timpul carti. Mai jos sunt trei carti pe care nu  le am inca in biblioteca dar mi-ar placea sa le citesc.

                                                                                Sursa poza: elefant.ro

Sursa poza: elefant.ro

                                                                                 Sursa poza: elefant.ro

Imi iau haine destule. Nu obisnuiesc sa-mi cumpar haine de la fata locului. Daca imi place vreun tricou, sau o pereche de sosete imi cumpar, dar vreau sa fiu pregatita. La capitolul articole de imbracaminte  imi iau tot timpul un numar rezonabil de sosete (una pentru fiecare zi), lenjerie intima, si haine in functie de sezon. Vara am tot timpul in bagaj doua rochii de zi, maieuri, pantaloni scurti, tricuri, o palarie, pantaloni lungi, fusta, un hanorac subtire.

Accesorii ca umbrela, uscator de par, geanta, carnet pentru notite, pix, servetele uscate, servetele umede nu se lasa acasa; oriunde merg am nevoie de cosmetice: gel de curatare pentru fata, demachiant, gel de dus, sampon, crema de corp, crema protectie solara pentru corp, crema protectie solara pentru fata,  balsam de buze. Iau cu mine si produse de make-ul, dar in numar mai redus daca merg pe litoral. vara eu nu obisnuiesc sa ma machez. Nu folosesc fond de ten, doar BB cream atat pentru zilele insorite de la mare, dar si de la munte. Prefer sa-mi vopsesc genele si sprancenele, decat sa-mi car rimelul dupa mine peste tot. Stiu ca odata am facut aceasta greseala sa-mi iau rimelul in bagaj, era vara, si cand am coborat dupa 7 ore de mers in tren, rimelul arata ca fiert, Pur si simplu l-am aruncat dupa. Cosmeticele se pastreaza si se transporta intr-un mediu adecvat cu o temperatura optima. Eu le tin in frigider: rimelul, creionul de ochi, tusul, balsamul de buze, mastile de fata crema BB, fondul de ten. M-am invatat minte dupa aceasta experienta toropitoare si atunci cand calatoresc imi pun produsele sensibile intr-o geanta mica termoizolanta. Aceste gentute se gasesc penste tot, in diverse marimi si culori; sunt captusite pe interior cu aluminiu lucios, si vin la pachet cu niste racitoare la care se pun la congelator sa inghete dupa care pastreaza temperatura optima in gentuta pana cand se dezgheata total lichidul continut de recipiente. De preferat mai multe racitoare pentru o temperatura mai scazuta, pentru mai mult timp

Bineinteles iau cu mine telefonul, incarcator, si laptopul daca implica o calatorie destul de lunga. Aparatul foto ma insoteste peste tot, o harta a regiunii sau un ghid daca le am deja.

Disclaimer! Cartile listate mai sus sunt preluate pe pe magazinul online elefant.ro. Mai nou acestia si-au lansat un clubul elefant.ro pentru pasionatii de citit; printre beneficiile beneficiile abonarii la acest club (voucherul de bun venit in valoare de 90 lei, cadouri si reduceri exclusiviste),  elefant.ro se pozitioneaza pe piata romanesca ca mall online pentru intreaga familie, oferind clientilor sai o selectie de peste 130.000 de produse din zona de carte, ebooks si ereadere, jucarii&bebe, imbracaminte, incaltaminte, accesorii si cosmetice&parfumerie.

Voi ce puneti in bagaj?