Mărcile poștale ale emisiunii prezintă cinci specii invazive:

Pontederia crassipes Mart. (Zambila de apă), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3 Lei, este o plantă originară din zona tropicală și subtropicală a Americii de Sud, preferată în întreaga lume ca plantă ornamentală, datorită florilor asemănătoare cu cele ale zambilelor.

Heracleum mantegazzianum Sommier & Levier (Crucea pământului), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 Lei, este o plantă erbacee, perenă, monocarpică, provenită din Caucaz.

Elodea nuttallii (Planch.) H.St.John (Ciuma apelor cu frunze înguste), redată pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei, este o plantă erbacee, perenă, acvatică submersă. Tulpina este subțire și ramificată, iar frunzele sunt scurte, înguste, de culoare verde pal.

Baccharis halimifolia Moench (Mirt de mare), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 Lei, este o specie nord-americană de arbuști din familia Asteraceae.

Lysichiton americanus Hultén & H.St. John, cu denumirea populară „Felinarul mlaștinii”, redată pe plicul „prima zi” a emisiunii, este o plantă erbacee perenă care face parte din familia Araceae.

Cele patru timbre, colița dantelată și mapa filatelică specială a emisiunii, înfățișează piese reprezentative, de mare valoare estetică, din colecțiile Muzeului Național Peleș remarcându-se prin bogăție, frumusețe și rafinament colecția de orfevrărie, de ceramică și de sticlărie, legate intrinsec de Castelul Peleș și de ctitorul său, regele Carol I.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 Lei este reprodus un Vas de proveniență germană, realizat din porțelan pastă tare, modelat în tipar și manual, cu decor aplicat. Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 Lei este ilustrat un Vas de proveniență austriacă, realizat în atelierul Lobmeyr, din Viena, la finele secolului al XIX-lea.Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei este redat suportul pentru plicuri, creat în atelierul Nicholls & Plincke, din Rusia, la sfârşitul secolului al XIX-lea.Pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei este ilustrat un Vas tulipieră, realizat în atelierul Ginori, Doccia, din Florenţa, Italia, între anii 1870 – 1880. Pe timbrul cu valoarea nominală de 32 Lei din colița dantelată a emisiunii este ilustrată o amforă realizată în perioada 1870 – 1890. Mobilierul de pe colița emisiunii ilustrează Comoda din Apartamentul principilor, de la primul etaj al Castelului Peleș, realizată de firma austriacă Portois&Fix, din Viena, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Figurina – Lebădă, ilustrată pe unul din plicurile „prima zi” a emisiunii, a fost realizată în atelier german, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Pe cel de-al doilea plic „prima zi” a emisiunii, este redată imaginea unui Vas din sticlă, creație franceză, de la începutul secolului al XX-lea.

Romfilatelia este societatea specializata in emiterea si comercializarea marcilor postale romanesti, precum si a produselor filatelice speciale.

Elementele filatelice ale emisiunii sunt reprezentate de o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 Lei, o coliță filatelică dantelată cu marca poștală cu valoarea nominală de 32 Lei și un plic „prima zi”. Elementele grafice ale timbrului și coliței filatelice prezintă portretul primului redactor al Monitorului Oficial, Ion Heliade Rădulescu, alături de facsimile ale primului număr al publicației și respectiv, al documentului de înființare al acesteia, redactat în limba franceză.

Deși în 1832 românii nu se aflau în granițele unui singur stat, ci numai o parte dintre ei se găseau în hotarele celor două principate, Țara Românească și Moldova, imperativele politice, economice, administrative și chiar culturale ale vremii au impus apariția primei foi oficiale a statului,  materializată la data de18 noiembrie a aceluiași an.

Trecerea către ziarul oficial al statului s-a făcut în Ţara Românească la 8/20 decembrie 1832, iar în Moldova la 22 iunie/4 iulie 1833, prin punerea în aplicare a dispoziţiilor Regulamentelor Organice. În aceste condiții apare primul număr din Buletin gazetă administrativă, cu un program semnat de nimeni altul decât Ion Heliade Rădulescu.Începând cu nr. 3, publicația își schimbă titlul în Buletin gazetă oficială și i se adaugă stema țării.

Istoricul documentar al țării s-a reflectat fidel 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea Părții I, ce conține legislație, însemna și apariția părților neoficiale, deosebit de interesante din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, proiectele guvernului, știri din străinătate, critică literară și de teatru, studii și dizertații științifice și istorice, anunțuri administrative, judecătorești ș.a.

De asemenea, începuturile Editurii se contopesc cu cele ale publicației Monitorul Oficial. Chiar de la înființare, atribuțiile redactorului depășeau substanțial stricta verificare redacțională a textului. De altfel, Regulamentul de organizare din 1873 stabilea, printre altele, că acesta urma să redacteze un buletin politic după gazetele străine, să traducă depeșele din străinătate, să citească toate ziarele din țară și să noteze pasajele care priveau probleme administrative, pe care le supunea ministrului de resort spre analiză.

Editura Monitorului Oficial publică și în prezent lucrări care promovează cultura națională.