Acest articol este dedicate criticii unui roman aparut recent pe piata romaneasca, numit Jurnalul unui infidel.
E trairea literarara unui barbat recent divortat. Nimic nou pana acum. Romania m-a surprins deloc placut cu o rata a divorturilor deloc suprinzatoare. Femeia poarta un stigmat al vesnicei nemultumite; o fiinta critica, materialista, care obliga barbatul sa fie sclavul unei vieti perfecte. Eu m-am saturat de teoria asta puerile. Barbatii de la geneza incoace sunt vesnic niste victime penibile, ale caror dorinte puerile imi provoaca scarba. Ei vor ceva ce nu vor avea vreodata. Gen papusa Barbie de plastic, care optional sa faca si clatite. Nu, pasusa Barbie nu o sa faca clatite, doar o sa zambeasca, ca asa a fost programata.
Teoria biologica care spunea ca barbatii se maturizeaza tarziu, si cam greu, poate niciodata, imi strarnea amuzamentul. Nu imi venea sa cred la varsta aceea barbatii ar putea fii diferiti din punct de vedere spiritual fata de femei. Eram toti oameni, deci unde sa fie aceasta dilema? Apoi am crescut si am vazut diferenta. Barbatii sunt vesnic copii care viseaza sa se joace pana la sfarsitul vietii cu papusi Barbie. Penibil!
Ce e papasa Barbie? Un produs artifial, fals, inexistent in lumea reala, un artificiu comercial care face oamenii sa-si doreasca neavutul, pentru a cumpara fictiunea, industrialul, idealul intr-o lume palpabila. Nu sunt feminist, dar putina experienta pe care o am mi-a demonstrat ca ca barbatii traiesc asa inr-o lume ideala, de poveste, parca ar purta ochelari de cal.
Desi presa promoveaza valorile inverse, spunand ca femeia e acea fiinta mereu pretentioasa, si nerecunoscatoare, de fap remarc o conspiratie internatioanala a frustratilor. Femeia stie ce vrea de la inceput: ea vrea atentie. Barbatul nu stie ce vrea. Ei isi doreste o femeia care sa arate ca o papusa gonflabila, care sa faca si sarmale (in fine asta e conceptia mea generala despre barbatul roman, mereu cu capul in mori, are nu stie ce vrea de la viata, caracterizare care nu e valabila intotdeauna).
Am o varsta frageda de 25 d ani, dar spun cu mana la inima ca sunt surprinsa de visurile puerile ale unora. Ce ma mira si ma intriga:
-cei mai multi barbati romani vor fotomodele cand ei sunt niste grasi care nu isi pot lega sireturile singuri;
-au infatisare banala, europeana care nu excita pe nimeni. Mentionez ca mie persona imi place noul , inovativul si neprevazutul.
Suntei cam prosti? De ce? Femeia perfecta nu exsita, nic barbatul perefectl suntem oaneni, nu roboti. Fiecare are partile sale negative. Esti pregatit sa vezi asta? Daca nu, chiar daca pe buletin scrie 50 de ani, tu tot 5 ani ai in realitate.
A putea da vina pe masa-media pe crearea unr strereotipuri masculine, si feminine care nu exista. Dar pe cine pacalim noi aici? Pe nimeni; daca esti atat de prost incat sa crezi ce spune la TV, esti perfect condamnabil la o viata de neinplinire sexuala. Esti prost din punctul meu de vedere.
In general barbatii sunt mai plicticosi de cat ma asteptam. Prima intanire just sucks. Te simti ac la interogatoriu, sau ca la n interviu la care candidatul e deja ales pe pile. Intrebari cretine, fara sens, cu iz materialist, de gen unde lucrezi; prima mea concluzie este: imi este scarba, vreau acasa, vreau sa dorm. Nu va mirati ca multe femei din Romania prefera barbatii straini; pentru ca voi suntei PENIBILI, sunteti grasi, urati, imbracati dupa cea mai veche moda (ca sa parafrasez termenul ultima moda). Nu stiti sa purtati o discutie, sunteti plictisitori si penibili.
Daca porti iarna geaca umflata de fas cumparata din piata Ob*r si visezi la fotomodelele de la Victoria’s Secret esti un penibil modern care imi provoaca scarba.
Barbatii invoca teoria materalismului, care e de fapt e un paravan al propriilor idealuri. Consider intalnirile niste interviuri ratate. De ce il intereseaza pe un mascul alfa cu ce ocupa domniosoara, sau doamna dupa caz? Numai visati idealuri femininela care nu puteti ascede. Barbatii romani viseaza manechine, fotomodele si stewardese, care ma scuzati, intr-un final tot barbatii straini cu bani o sa De ce? Pentru ca e cruda realitatea, pe are nu ati gustat-o inca.
Citeste cartea Jurnalul unui infidel, si nu o sa fii de accord cu mine.
Pentru mine realitatea e mai sexy decat photoshop-ul? Dar pentru tine?
Leave a comment