Suntem adulti si inca ne mai place sa ne jucam. Viata ca o joaca ne face sa trecem mai usor peste provocarile zilei. Eu ma regasesc uneori in stari de reverie in care imi amintesc de copilarie, si de modul cum ma bucuram de darurile simple ale vietii.

Ma bucur de fiecare data cand am ocazia sa testez diverse jocuri de copii . Cred cu tarie ca joaca din copilarie ne pragateste pentru viata de adult.  Masinutele m-au pregatit pentru cursele  lungi pe drumurile lungi, iar  puzzle-ul mi-a pus mintea la treaba. Creativitatea se dezvolta, asa ca pentru a avea o gandire analitica, creierul copiilor trebuie antrenat cu jocuri uimitoare, de unde au ce invata. Timpul in care un copil rezolva puzzle-ul spune despre  tipul  sau de memorie, mod de gandire, inclinatie, rabdare, daca are sau nu atentie la detalii. Din punctul meu de vedere cel mai buna metoda de a face o introspectie in activitatea cognitiva a unui copil, dar si a unui adult, este sa-l provoci sa rezolve un puzzle potrivit varstei sale. Rapid vor veni si concluziile.

Bunatatea si dragostea fata de animale  se educa tot din copilarie. Cu totii ne-am dorit si poate unii inca ne dorim si acum jucarii plus . Cand eram copil jucariile mele de plus preferate erau: ursuletul, Micky Mouse, si iepurasul. Si acum cand am ocazia sa intru intr-un magazin de jucarii ma uit atrasa de toate minunatiile din jur: plusuri,  roata olarului,jocuri cu lego city, table pentru mazgalici pentru micutii ce vor sa-si exprime emotiile prin arta, fabrica de stickere magnetice, Playgo set de creatie, set de ceai, set pentru manichiura. Imi vine sa nu ma mai opresc din joaca.

Cine se mai joaca?