După un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, se redeschid porțile Muzeului Național al Țăranului Român după Paști, pe 25 aprilie 2025.

Este un gest care ne trimite la istoria noastră recentă: momentul 1993, când muzeul a fost inaugurat chiar în a doua zi de Paști. În spiritul muzeografiei inițiate de Horia Bernea și colectivul său în 1990, vizitatorii descoperă chipul unui țăran complex, așa cum poate fi descifrat din obiectele expuse, parte dintr-un patrimoniu muzeal de peste 155.000 de piese.

Muzeul are o istorie centenară tumultuoasă, cu suișuri și coborâșuri. Este continuatorul unor tradiții muzeale care datează încă din anul 1875, când, la propunerea criticului literar Titu Maiorescu s-a constituit, pe lângă Muzeul Național de Antichități, prima secție de artă textilă cu lucrări făcute la sat, de la care colecțiile muzeului păstrează până astăzi mai multe piese: mesaje peste timp cu valoare documentară și emoțională.

La 13 iulie 1906 este înființat un muzeu autonom, dedicat artei țărănești: Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, cu sediul în clădirea fostei Monetării a Statului. Directorul acestei instituții, istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, va conferi muzeului un statut științific și cultural prestigios. În 17 iunie 1912 se pune piatra de temelie a edificiului care avea să adăpostească Muzeul de Artă Națională, condus timp de 40 de ani de Alexandru Tzigara-Samurcaș. Ca director, a reușit să dezvolte neîntrerupt muzeul și muzeografia etnografică românească, menținându-le în avangarda mișcării de idei europene. În 1953, muzeul a fost alungat din propria-i casă și a funcționat în clădirea Palatului Știrbei din Calea Victoriei, ca Muzeu de Artă Populară. După cutremurul din 1977, a părăsit și acest sediu, fiind unificat, administrativ, cu Muzeul Satului. Abia în 1990 ministrul Culturii, Andrei Pleșu, decide readucerea colecțiilor în clădirea din Șoseaua Kiseleff și (re)înființarea muzeului, sub numele de Muzeul Țăranului Român. Horia Bernea (noul director, bun cunoscător al satului) și colectivul său de specialiști vindecă muzeul de rănile îndelungatei sale bejenii, transformându-l într-o instituție de avangardă a muzeografiei românești. Datorită contribuției lor, în 1996 muzeul a fost distins cu prestigiosul premiu EMYA (Muzeu European al Anului), fiind singura instituție muzeală din România care a primit această recunoaștere.

Din decembrie 2000, muzeul a fost condus de valoroși oameni de cultură: acad. Dinu C. Giurescu (2000-2005), antropologul Vintilă Mihăilescu (2005-2010), istoricul Virgil Ștefan Nițulescu (2010-2016; 2019-prezent) și artista Lila Passima (2016-2019).

La aniversarea a 35 de ani de la reîntoarcerea Muzeului de la Șosea acasă, în Kiseleff nr. 3, se deschide la parterul muzeului expoziția „Legea creștinească”. Aici, fiecare sală vorbește despre rânduiala credințelor și frumusețea artei țărănești.

Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește la vernisajul expoziției A ȘAPTEA TRÂMBIȚĂ.

Expoziția A ȘAPTEA TRÂMBIȚĂ este un proiect pentru care Nicoleta Albu, inspirându-se din versetele Apocalipsei lui Ioan, se folosește de simbolul celor șapte îngeri sunând din trâmbițe și îndemnând oamenii să vegheze pentru venirea lui Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ. Lângă lucrări se va desfășura un covor cu pernuțe realizate din pânză de casă, pe care sunt cusute rugăciuni cu tema „Vino, Doamne!”.

În cadrul expoziției va fi invitat Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori, cu un siaj de astrofotografie de la firul ierbii până la stelele cerului, având ca temă omul, legătura dintre cer și pământ.

Nicoleta Albu a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București și Universitatea Națională de Arte, promoția 1998, secția arte decorative. Cu Muzeul Țăranului colaborează din anul 1998, participând de-a lungul timpului la toate târgurile organizate de Muzeu: Târgul Mărțișorului, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, Târgul de Sfântul Nicolae etc., în scopul promovării tradiției românești și a artei sacre.

Muzeul Țăranului oferă un spațiu valorilor spirituale în care am mulțumirea sufletească că pot dărui celorlalți o rază de lumină, căci de când eram copil am simțit nevoia de a face ceva și am început să practic meșteșugul căutând un mod de a mă exprima. Pictez obiecte cioplite din lemn de nuc: cruci, pristolnice, căușe, inspirându-mă din tradiția populară românească. În lumea de azi, practicarea acestui meșteșug îmi aduce o oază de liniște, armonie și căldură sufletească.
Temele mele preferate sunt cele legate de cruce. Aceste obiecte sacre sunt reprezentări pline de taină, care mijlocesc contactul cu divinitatea prin contemplare și rugăciune și au menirea de a ridica spre cer gândurile profane, de a aduce lumină în suflet, având un rol protector împotriva răului nevăzut. Printre alte teme pe care le abordez se numără: învierea, raiul, crucea, îngerul, pomul vieții, cămașa românească, în care interpretez creativ motive și simboluri tradiționale cum ar fi: crucea, floarea, izvorul, pomul, grădina, vița de vie, pasărea etc. (Nicoleta Albu)

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, în perioada 9 – 27 aprilie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.