• Zilele Filmului „Memoria Holocaustului”

    O alternativă la metodele clasice de cunoaștere, programul cultural Zilele Filmului „Memoria Holocaustului” ne impulsionează să descoperim istoria dintr-o perspectivă diferită, prin arta cinematografică.

    Documentare și producții artistice internaționale ne amintesc de unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria Europei și a României, Holocaustul. 

    Ne vorbesc despre o realitate care astăzi ne este străină, despre atrocități pe care nu le putem înțelege, dar care au existat.

    Ne arată cum aceste evenimente și-au pus amprenta asupra celor care le-au trăit și asupra generațiilor care le-au urmat, ne aduc în fața unei încercării continue de a (re)descoperi trecutul și al neputinței de a-l înțelege, ne avertizează în privința riscului de a uita istoria, proiectând fragmente dintr-un prezent marcat de aceleași greșeli care au generat tragediile din trecut. 

    În perioada 25-28 ianuarie 2024, la Cinema Muzeul Țăranului, vor avea loc proiecții de filme pe tema Holocaustului. Informații pe www.inshr-ew.ro 

  • EDUboost Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa

    EDUboost , prima colecție de podcasturi pentru copii ilustrată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, îi așteaptă pe vizitatorii Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa ” provocându-i să parcurgă un traseu în urma căruia vor descoperi mai multe despre protecția mediului înconjurător și a animalelor.

    podcast eduboost

    Pornind de la ideea că și conceptele aparent abstracte pot fi explicate pe înțelesul celor mici cu ajutorul poveștilor, echipa A fost odată a lansat șase podcasturi noi în care scriitori, jurnaliști și cercetători pun în joc concepte precum: grija față de animalele de companie, ce înseamnă un oraș sustenabil, care sunt beneficiile voluntariatului, cum poți face parte din comunitate, care sunt resursele orașului și ce înseamnă terapia cu animale de companie. Fiecare podcast este însoțit de o fișă de lucru cu activități și de un quiz interactiv ce pot fi rezolvate la școală sau acasă.

    În plus, conceptul EDUboost este extins începând cu luna decembrie și sub formă de expoziție în muzeu, astfel încât orice vizitator poate scana cu ajutorul telefonului mobil QR-ul pregătit aflând cum se poate implica în bunăstarea orașului în care trăiește și a comunității.

    „Suntem bucuroși să le oferim copiilor o platformă modernă, cu ilustrații noi și originale, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un moment în care acest domeniu se dezvoltă și capătă mult sens, mai ales că scopul nostru este să îi aducem pe copii mai aproape de literatură prin mijloace digitale” a declarat Măriuca Mihăilescu, coordonatoarea proiectului.

    Toate podcast-urile sunt ilustrate sonor de Valentin Panduru și sunt scrise de Laura Frunză, Ema Patrichi, Ana Cristache, Violeta Cosor, Marina Bliderișanu pe înțelesul celor mici. Nu în ultimul rând, textele sunt traduse și în limba semnelor române de Lena Lazăr Dermengiu, pentru copiii cu deficiență de auz.

    Colecția poate fi descoperită pe site, Spotify sau iTunes: https://afostodata.ro/eduboost-podcast-de-buna-crestere/

    În anul 2023, podcasturile de mediu EDUboost au primit Premiul pentru Impact Social și Premiul II la categoria Protecția mediului la Gala Societății Civile. De asemenea, resursele educaționale sunt parte a unei colaborări cu Ministerul Mediului și Ministerul Educației.

    Mai multe detalii: https://afostodata.ro/despre-noi-despre/eduboost-pm/

     

  • Expediția Sfiștofca 2023

    Stagiul de iarnă pentru monitoringul integrat al sistemelor ecologice specifice hilacilor, care va avea loc în perioada 7-10 decembrie 2024, include acum cele mai noi metode de analiză a structurii populațiilor și anume stimularea bioacustică, înregistrarea video online cu ajutorul camerelor 4G și studiul sonogramelor.

    expedi-ia-sfi-tofca-2023-proiectul-de-numaratoare-a-acalilor-aurii-din-delta-dunarii-continua-fara-sprijin-financiar-din-partea-guvernului1

    Hilacul sau șacalul auriu (Canis aureus moreoticus, I. Geoffroy Saint-Hilaire, 1836), Delta Dunării, 2021

     

    În perioada 7-10 decembrie 2023 Departamentul de Ecologie al Organizației Crispus din Sibiu și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice ACDB din Vrancea organizează cea mai mare și mai dificilă acțiune de monitorizare a speciei de șacal auriu în Rezervația Biosferei Delta Dunării din acest an.

    Acțiunea are identificativul ”Sfiștofca 2023” și face parte din cadrul Inițiativei RoHILAC 2021-2024 ”Biodiversitatea și activitatea umană în relaţia cu hilacul (Canis aureus, L.1758) în România”. Echipa de cercetare se va deplasa în anumite zone din Delta Dunării și va calcula densitatea speciei de hilac sau șacal auriu prin metoda bioacustică pe o suprafață de 15-25.000 de hectare în funcție de condițiile meteorologice și posibilitățile de transport.

    Obiectivul principal al acestei acțiuni este analiza comparativă și de dinamică a densității locale la specia de șacal auriu în stațiile de monitorizare amplasate în iarna trecută. Un special interes se va acorda zonelor unde localnicii din deltă au raportat pagube în rândul vițeilor și al mieilor abia fătați, dar și acolo unde s-au extras șacali prin metoda de vânătoare la goană cu cai sau prin alte metode.

    În urma a trei acțiuni de monitoring prin stimulare bioacustică desfășurate în perioada ianuarie-martie 2023 (Azimut 2023, Anubis 2023 și Orizont 2023), membri din cadrul Departamentului de Ecologie Crispus Sibiu și al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice Vrancea au calculat densitatea relativă de șacali (Canis aureus , L. 1758) pe o suprafață de 43.433 hectare (434,33 km2), ceea ce reprezintă 9,57% din suprafața totală a sitului Natura 2000, ROSCI 0065 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoe (453645,5 hectare/4536,45 km2), suprafață care include luciul de apă.

    Au fost incluse 10 arii reprezentative pentru sistemul deltaic, unde s-au instalat un număr de 72 de stații, după cum urmează: Grindul Lupilor / 8 stații (A1 Lupilor), Crișan – Caraorman sat / 8 stații (A2 Crișan), Letea – Merhei – Insula Cernovca / 6 stații (A3 Sulimanca), Grindul Stipoc – Canal Iacob – Ostrovul Tătaru / 10 stații (A4 Chilia), Murighiol – Dranov / 7 stații (A5 Murighiol), Ilganii de Sus – Mila 23 / 9 stații (A7 Partizani), Pătlăgeanca – Canal 36 / 8 stații (A8 Ceatalchioi), Sfiștofca – Letea / 7 stații (A11 Sfiștofca) și Sulina – Sfântu Gheorghe / 9 stații (A12 Sărături). Tot la începutul anului s-au mai instalat încă 18 puncte de analiză sistematică și în alte două arii localizate în Parcul Național Munții Măcinului ROSCI0123, Luncavița – Greci / 9 stații (A9 Măcin) și Nifon – Cerna / 9 stații (A10 Nifon) cu zonele specifice din ROSPA0073 Măcin – Niculițel, dar nu au fost încă monitorizate la parametri de mediu și timp optimi.

    S-au identificat atunci un număr de 80 de grupuri de șacali (240-400 de indivizi) cu o densitate relativă de 1,84 grupuri teritoriale / 10 km2. Prin extrapolare, s-a calculat un număr de 836 de grupuri teritoriale pe toată suprafața R.B.D.D., ceea ce ar fi fost echivalent unui număr total estimat pentru Delta Dunării de 2508 – 4180 șacali.

    La expediția ”Sfiștofca 2023” participă biologa de laborator Delia Crețu (Crispus Sibiu), ecologul Cosmin A. Țâru (ACDB Vrancea), cineastul Dragoș Hanciu și ecologul Ovidiu Banea (Crispus Sibiu). Transportul se va realiza cu două ambarcațiuni, iar itinerariul prestabilit este Mila 23, Stipoc, Merhei, Sulimanca, fiind urmat de Cardon-Sfiștofca, Crișan-Caraorman și Murighiol-Dranov. Membrii Crispus Sibiu și ACDB Vrancea își vor instala centrul de lucru pe șalupa de cercetare ”Mississippi”. În premieră, această acțiune de monitorizare va include analiza de structură a nucleelor de populație întâlnite pe traseu folosind studiul sonogramelor, grafice reprezentând sunetele, care arată distribuția energiei la diferite frecvențe, putând identifica astfel numărul de grupuri teritoriale dintr-o stație de chemare, dar și numărul de indivizi și raportul social.
    Despre ORGANIZATIA CRISPUS

    Organizatia neguvernamentala de tineret Crispus a fost fondata pe 4 ianuarie 1999 de 24 de tineri cu interese diverse in cultura, educatie, informare, ecologie, sport, turism si activitati sociale.

     

     

  • Emisiunea de mărci poștale Biblioteca Națională a Românie

    Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale cu tematica Colecții și introduce în circulație  emisiunea de mărci poștale Biblioteca Națională a României. Colecții, alcătuită din 2 timbre și 1 plic „prima zi”.

    www.romfilatelia.rosursa: www.romfilatelia.ro

     

     

     

    Biblioteca Naţională a României este posesoarea unora dintre cele mai însemnate valori documentare din tezaurul naţional.Între colecţiile sale patrimoniale, se remarcă și fondul de carte românească veche și rară, care cuprinde mărturii ale evoluţiei culturii scrise în ţara noastră, veritabile comori literare și bibliofile.

    O astfel de operă, a cărei semnificaţie întru devenirea limbii române în forma ei cea mai aleasă nu poate fi uitată, este Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, prima biblie tipărită în limba română în anul 1688. Lucrarea reprezintă prima ediţie integrală în limba română a Sfintelor Scripturi, tipărită cu caractere chirilice, în două tiraje, sub patronajul domnitorului Șerban Cantacuzino, respectiv al succesorului său, Constantin Brâncoveanu. Printre numele importante care au făcut parte din colectivul traducătorilor, se numără cărturarii Nicolae Spătaru-Milescu, Mitrofan, episcop de Huși, și fraţii Șerban și Radu Greceanu.

    Pe al alt timbrul din colecție este redat un detaliu din cartea Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia: con la descrizione del paese; natura, costumi, riti, e religione degli abitanti . Lucrarea constituie cronica alcătuită de secretarul de limbă italiană al lui Constantin Brâncoveanu, florentinul Anton-Maria Del Chiaro, publicată pe cheltuiala autorului la Veneţia, în 1718, la patru ani de la mazilirea domnitorului. Scriitorul italian radiografiază societatea munteană în ansamblul ei, aplecându-se asupra diferitelor aspecte ale vieţii localnicilor, dar și asupra momentelor istorice tulburătoare din acea perioadă.

    Ediţia include o planșă executată de gravorul Alessandro Dalla Via, după desenele lui Pietro Uberti, înfăţișând portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, în medalion central, purtând menţiunea „Costantino Bassaraba Brancovani Principe di Valachia Decollato in Costantinopoli MDCCXIV” [„Constantin Basarab Brâncoveanu Principele Valahiei Decapitat în Constantinopol 1714”], iar în cele patru colţuri, portretele în medalion ale fiilor domnitorului, Constantin, Ștefan, Radu și Matei. În compoziţie, apare și stema Ţării Românești, acvila cu capul conturnat, purtând în cioc o cruce și având reprezentat în dreapta soarele, iar în stânga luna Crai Nou.

    Pe plicul prima zi este redat manuscrisul lucrării Înșir’te Mărgărite – manuscris (text de Vasile Alecsandri) – ilustrație de Regina Elisabeta – Carmen Sylva. Regina Elisabeta a avut o legătură sufletească deosebită cu poetul Vasile Alecsandri, care a scris și o poezie special pentru ea la moartea unicului ei copil și care a sfătuit-o să își aleagă ca pseudonim literar numele de Carmen Sylva. Manuscrisul este deosebit de delicat și frumos anluminat, în culori vii și cu ornamente grafice din aur coloidal.

     

    Emisiunea este disponibilă de vineri, 17 noiembrie,

     

  • Lansarea cărții „Arta Monumentală Socialistă în România și Republica Moldova”

    Asociația B.A.C.U. (Birou pentru Artă și Cercetare Urbană ne  invită  la evenimentul de lansare a ghidului/cărții „Arta Monumentală Socialistă în România și Republica Moldova”, co-finanțat de AFCN.
    398580069_735999928569983_8292386512585821362_n
    Lansarea are loc pe 14 noiembrie, la ora 13.00, la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, pe Calea Griviței 21, București. Proiectul editorial face parte din cercetarea aprofundată desfășurată pe parcursul anilor 2013-2023 pe teritoriul celor două țări, și nu numai, și din Programul „Socialist Modernism”, inițiate de B.A.C.U. în 2013 cu scopul protejării patrimoniului modernist construit în perioada 1955-1989/91. Demersul este axat pe revitalizarea și conservarea clădirilor și a formelor de artă din fostul bloc socialist (Europa Centrală, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală) incluzând România, Republica Moldova și alte regiuni. În 2014 a fost iniţiat subprogramul „Soc Monumental Art” cu scopul identificării și protejării formelor de artă plastică integrate în arhitectura modernist-socialistă.
    În acești ani, membrii B.A.C.U. au întreprins activități de cercetare, identificare, monitorizare, protejare și includere în inventarul asociației a obiectivelor modernist-socialiste, cu intenția de a le clasa ulterior pe cele mai valoroase și de a le include pe lista monumentelor istorice.
    Asociația B.A.C.U. urmărește să atragă atenția asupra unicității și valorii monumentelor arhitecturale modernist-socialiste şi a formelor de artă plastică, precum și să le claseze ca monumente istorice pentru a le proteja. Chiar dacă unele sunt teoretic protejate de stat, ele se află totuși într-o stare avansată de degradare sau au fost reabilitate inadecvat.
    Evenimentul va fi și prilejul de a lansa Ghidul/Cartea „Arta monumentală mocialistă în România și Republica Moldova”, destinat cercetării acestui patrimoniu. În același timp. Acest efort al B.A.C.U. pune în lumină doar o mică parte, de circa 121 de creații, din vastul inventar al subprogramului „Soc Monumental Art”.
  • Bandă desenată documentară POC

    Publicație unică în România, revista de bandă desenată documentară POC! a ajuns la cel de-al treilea număr al său. Intitulat “Universul Apelor – prezență și (in)suficiență”, noul număr prezintă șapte povestiri de bandă desenată despre apa ca resursă naturală, teritoriu și patrimoniu și influența sa asupra vieții cotidiene. Proaspăta revistă a fost lansată de Bloc Zero joi, 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Centrul Ceh București și în prezența unui public numeros.

     

    unnamed (6)

     

     

    Evenimentul s-a bucurat de găzduire și moderare din partea Ioanei Pelehatăi, de la Scena 9 și de prezența unei bune părți a echipei revistei POC! #3 prin antropologii și cercetătorii Bogdan Iancu, Monica Stroe, Călin Cotoi, Liviu Chelcea, activista Loredana Pană și ilustratoarele Maria Surducan, Tuan Nini, Dări Tămăslacaru și Maria Simina Dimancea, precum și de intervenția online a Petrei Dobruska, inițiatoarea și co-editoarea POC!.

    După temele mediului înconjurător și a migrației și mobilității, cel mai recent număr al revistei POC! continuă misiunea sa de a trata subiecte arzătoare pentru societatea românească și globală prin crearea unui context de dialog, cercetare și creație artistică în jurul valorilor apei. Astfel, cele șapte povestiri de bandă desenată cuprinse în paginile revistei reprezintă rezultatul unui proces derulat pe mai multe luni, care a inclus cercetări de teren în comunități locale, dar și discuții constante cu artiștii implicați.
    “Una din misiunile revistei POC! este să încurajăm oameni din zona științei, cercetării, care nu au avut de-a face până acum cu banda desenată, să scrie scenarii și astfel să popularizăm banda desenată documentară ca pe o cale de a ilustra povești pe care ei le culeg. Munca la edițiile anterioare ne-a arătat că are sens să provocăm oameni din diferite domenii și să îi aducem într-un proces colaborativ”, a subliniat Petra Dobruska în debutul evenimentului, referitor la provocările întâmpinate în acest demers.

    Ea a subliniat și importanța conștientizării de către echipă a poziției în care se află, aceea de a reuși să transmită cât mai autentic vocea protagoniștilor intervievați și de a permite cazurilor prezentate să vorbească pentru sine către cititori, fără a îi altera conținutul. Intervenția sa a fost completată rând pe rând de invitații prezenți, care la rândul lor, și-au mărturisit provocările întâmpinate în fața procesului de realizare a unui scenariu de bandă desenată, selectării și condensării multitudinii de informații colectate pe teren și mai apoi a transpunerii scenariilor în ilustrații sugestive și omogene ca identitate vizuală. “Pentru mine a fost o experiență interesantă căci nu am mai luat parte la o bandă desenată până acum. Mă gândeam să nu fiu prea plicticos, ba prea cu emoții.”, a relatat sociologul Călin Cotoi despre munca de scriere a scenariului pentru povestea “La marginea apelor”, despre localitatea Chilia Veche.

    Cu o prefață semnată de co-editoarele numărului actual, Petra Dobruska și Maria Surducan și o post-față scrisă de antropoloaga Monica Stroe, revista POC! #3 cuprinde povești despre realități și contexte din diverse zone ale țării și nu numai, de la îngemănarea ruinării cu speranța în Chilia Veche, Delta Dunării, la impactul asupra comunităților locale a degradării infrastructurii de irigații Sadova-Corabia, la efectele secetelor și inundațiilor în Chieșd, jud. Sălaj, la comemorarea insulei Ada Kaleh înghițită de ape și până la imaginarea rezolvării problemei prezenței deșeurilor din plastic din apele noastre.

    Având la bază perspective istorice, cât și actuale, noile povestiri de bandă desenată invită cititorii la reflecție asupra modului în care prezența sau lipsa apei schimbă ritmul de viață al oamenilor, modelează viitorul noilor generații, duce la depopularea anumitor zone, precum și invită la noi moduri de regândire a mecanismelor sociale și convingerilor personale.
    Cele șapte povestiri se intitulează, după cum urmează:

    Ada Kaleh – Pavel Sterec, Alexey Klyuykov
    Apa care cade… din pământ – Bogdan Iancu, Maria Simina Dimancea
    Pământului bun puțină apă îi trebuie – Vlad Gheorghiu, Anna Benczédi
    Ozana – Dări Tămăslacaru
    La marginea apelor – Călin Cotoi, Roma Gavrilă
    Campionul Distrugătorilor – Loredana Pană, Miruna Șmit
    Paharul fără fund – Liviu Chelcea, Tuan Nini
    Pe lângă București, revista POC! #3 va avea parte și de alte două lansări, și anume în Târgu Neamț, la Centrul educațional de arte performative CEVA și în Cluj-Napoca, în 14 noiembrie, la librăria Bookstory.

    Totodată, tema centrală a ediției actuale a revistei POC! va fi subiectul unei serii de discuții la clasă în licee din diverse județe ale țării, care urmăresc informarea și educarea tinerilor pe teme sociale și de mediu care îi privesc în prezent și viitor și încurajarea lor către noi moduri de regândire a mecanismelor sociale și convingerilor personale.

    Proiectul a fost derulat alături și cu sprijinul partenerilor de la Asociația MaiMultVerde, Cu Apele Curate, Lidl, Centrul Ceh București, Departamentul Masterului de Antropologie din cadrul SNSPA, Departamentul Masterului de Studii Vizuale și Societate din cadrul SNSPA și Centrul educațional de arte performative CEVA.

    Parteneri media: Radio România Cultural, Scena 9, Revista Cultura, Revista ARTA, Filme-cărți.ro, Munteanu Recomandă, ȘtiriONG, România Pozitivă/

    Proiectul “Universul Apelor – prezență și (in)suficiență” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Mai mute detalii despre  seria BD documentară POC, pe site-ul Bloc Zero: https://bloczero.ro/publicații.