Balkanik Festival – Home of World Music, eveniment recunoscut în țară și peste hotare ca unul dintre cele mai autentice și dinamice festivaluri de gen din Europa, revine între 8 și 10 septembrie la Grădina Uranus și pe strada Uranus din București, pentru a sărbători aniversarea de zece ani.
Această ediție aniversară aduce o noutate captivantă: Balkanik Street Fair va anima strada Uranus în weekend-ul 8-10 septembrie, transformând-o într-o călătorie imersivă fascinantă în culturile și tradițiile regionale, printr-un târg de artizanat reinterpretat, jam sessions, ateliere creative și multe alte activități care vor însufleți una dintre străzile importante din vechiul cartier Uranus, unde odinioară locuiau meșteșugarii și negustorii vechiului București.
În Grădina Uranus, vor avea loc concertele de la scena mare a festivalului, expoziții, demonstrații meșteșugărești și ateliere creative, video mapping pe turnul de apă istoric, mese rotunde despre tradițiile creative și activități pentru toate vârstele.
Artiștii care vor urca pe scena mare a Balkanik Festival, ediția X, sunt:
Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara din Zece Prăjini (România)
Ovidiu Lipan Țăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniștii rock-ului românesc. Jumătate din viață și-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile romanești după Revoluție. Întors în țară, a început să promoveze cultura muzicală românească și armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozițiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referință pentru genurile multi-etnice care conviețuiesc în spațiul românesc. Fanfara Shukar numită și „Speranța” (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iași, care s-a remarcat prin muzica cu tonalități balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formației a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranța Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Țăranului Român din București, în ediția din 1989 a Cântării României.
PAPIERS D’ARMÉNIES cu Dan Gharibian (ex-Bratsch) (Armenia-Franța)
Inspirată de compozițiile muzicale tradiționale ale Armeniei, Greciei, Turciei, Papiers d’Arménies traversează această rută care, de la est la vest, a inspirat mulți poeți, pictori, și artiști. Cântecele populare armene din Achroughs se intersectează cu romanțele din Anatolia și Georgia. Conduși de Dan Gharibian – fostul solist al grupului Bratsch! – muzicienii reinventează o mare Armenie, cu amintiri, chipuri și parfumuri ale copilăriei. Ei povestesc, de asemenea, exilul în Grecia a mii de armeni care au sosit cu barca în anii 1920, care au populat cartierele sărace din Atena și Salonic. Aceștia vibrau auzind sunetele muzicii Rebetiko, muzica mahalalelor unde se cântau exilul, suferința și dragostea pierdută.
SMADJ BALKAN PROJECT (Franța-Tunisia)
Muzician parizian născut în Tunisia Jean-Pierre Smadja (Smadj) a crescut ascultând muzică orientală, braziliană, funk, soul și folk. În 2003, Smadj s-a alăturat maestrului percuționist Burhan Öçal pentru proiectul Burhan Öçal & The Trakya All Stars. Între timp, Smadj a înregistrat propriile proiecte alături de alți virtuozi turci precum Savas Zurnaci și Orhan Osman, dar și cu DuOud (“Sakat” alături de muzicianul yemenit Abdulatif Yagoub și “Ping Kong”). A realizat un proiect solo intitulat “Selin” alături de invitații speciali Erik Truffaz și Talvin Singh; a compus coloana sonoră alături de Cem Yildiz pentru filmul “Muro”; a dezvoltat un proiect amplu intitulat “oud after Smadj” alături de Natacha Atlas, Ibrahim Maalouf, Mehdi Haddab și Cem Yildiz. Pentru Balkanik Festival, Smadj conturează un proiect în exclusivitate, alături de muzicienii Sylvain Barou și Ersoj Kazimov.
EXTRALISCIO (Italia)
Extraliscio este o trupă italiană produsă de Betty Wrong Edizioni Musicali, condusă de Mirco Miriani, un virtuoz multi-instrumentist. Filmul lor, “Extraliscio – Punk da Balera. Si ballerà finché entra la luce dell’alba” (câștigător al premiului SIAE pentru Talente Creative și al premiului FICE-Federazione Italiana dei Cinema d’Essai în Mantova), produs în 2020 de Elisabetta Sgarbi, a fost distribuit de Nexo Digital în cinematografele italiene ca eveniment special. În același an, trupa a compus cântecul oficial al celei de-a 103-a ediții a Giro d’Italia, intitulat “GiraGiroGiraGi”, și cele două teme muzicale pentru evenimentul La Milanesiana, creat și regizat de Elisabetta Sgarbi: “Il ballo della Rosa”, o piesă instrumentală, și “Milanesiana di Riviera”. Extraliscio sunt inventatorii unei noi forme de muzică italiană dancehall.
Caliu și Viorica Rudăreasa se întorc la Balkanik Festival. Muzicienii din Clejani reprezintă ultima generație de lăutari care duce mai departe muzica tradițională din sudul României, muzica ce i-a consacrat drept unul dintre cele mai apreciate tarafuri din lume. Sub arcușul magic al violonistului Caliu, haiducii urcă din nou pe scena festivalului, la ediția aniversară. Din 1991, anul când muzica lor a început să cucerească Europa de Vest, până în prezent, muzicienii din Clejani au concertat în întreaga lume, în metropole precum Tokyo, Singapore, Paris, New York, Los Angeles, Istanbul sau Londra.
PAULINA (România)
Paulina a urmat lecții de pian, de canto și de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiție. Crescută printre casete, aproape de lăutari și oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învățat să iubească viața prin artă, printre metaliști și printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumusețea din neconvențional, cu inocență și blândețe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetița ta de milioane, Bucureștisau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor ’90.
KRISTIJAN AZIROVIC ORCHESTRA (Serbia)
Orchestra Kristijan Azirović transformă fiecare concert într-o sărbătoare. Cu arsenalul său de instrumente de suflat și percuție, această celebră fanfară sârbă a câștigat numeroase premii la Festivalul Fanfarelor de la Guča. Această competiție adună în fiecare an cele mai bune fanfare din Serbia și nu numai, și peste 300.000 de vizitatori în fiecare zi.
UFUK COȘKUN & friends (Turcia-România)
Ufuk Coșkun, muzician turc, locuiește în prezent la Istanbul și cîntă de 20 de ani la baglama (saz), iar pasiunea pentru filozofia și sunetul acestui instrument a transmis-o prin concerte în majoritatea orașelor mari din Turcia și Germania. Prin muzica sa, el redă sentimentele predecesorilor săi necunoscuți și se află într-o continuă descoperire a spectrului propriilor sale trăiri. Pentru că singurul limbaj cu adevărat universal e muzica, Ufuk ne invită să facem împreună o călătorie sonoră în Anatolia. Vom face un popas atît la folclorul anatolian, cît și în inima propriului limbaj muzical al artistului. Vom asista la jonglări între trecut și prezent și vom traversa un amalgam de emoții modelate de saz, percuție și chitară, împreună cu Ufuk Coșkun și invitații săi din București.
WERNYHORA (Polonia)
Wernyhora este o trupă de world music din Sanok, câștigătoare a Premiului I la Concursul de Muzică Tradițională la Festivalul “Nowa Tradycja” (2021), precum și a Premiului Principal și Premiului Publicului la Festivalul “Mikołajki Folkowe” (2020). În căutarea lor muzicală actuală, trupa se concentrează în principal pe tradițiile din zona de graniță polono-ucraineană, în special muzica locuitorilor din Carpați (de la regiunea Lemko până la Hutsul).
Balkanik Festival este un eveniment care și-a propus, încă de la prima ediție, să promoveze incluziunea, înțelegerea și acceptarea altor culturi, prin muzică și alte arte, iar la cea de-a X-a ediție, organizatorii au lansat Manifestul Balkanik.
Balkanik Festival este organizat de Asociația Culturală Metropolis și The Fresh, co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București acasă 2023”, cu sprijinul OSCAR Downstream, al Uniunii Armenilor din România, Institutului Italian de Cultură București, Institutului Francez, Institutului Cultural Român, Institutului Polonez, Coca-Cola, Aperol
„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.
