Emisiunea este alcătuită din patru timbre, patru minicoli de 5 timbre cu  vinietă și tabsuri, patru coli de 32 de timbre cu tête-bêche și două plicuri „prima zi”.Marea Neagră prezintă caracteristici biologice proprii, cu particularităţi datorate genezei şi trecutului paleogeografic al bazinului pontic, poziţiei sale geografice şi caracteristicilor hidrologice ale fluviilor tributare. Paleta de specii mai redusă comparativ cu diversitatea spectaculoasă a altor mări şi oceane i-a conferit acestui acvatoriu semi-închis şi descrierea de „buzunar sărăcit al Mediteranei”. Astăzi, ecosistemul pontic este într-o stare de echilibru fragil, cu perspective de însănătoşire treptată, fiind gazda multor specii vulnerabile, cu populaţii aflate încă în sub semnul incertitudinii.

Delfinul comun, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Rostrul este lung (10-20 cm) şi pe fiecare jumătate de maxilar are 40-45 dinți conici. Dorsala este înaltă, falciformă și ascuțită, situată la jumătatea corpului, iar pectoralele sunt scurte și larg falciforme; caudala este concavă, cu o crestătură mediană bine marcată. Culoarea corpului este gri-albăstruie spre brun pe partea dorsală, cu o limită laterală în forma literei „V“.

Pisica de mare, este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,10 lei. Este un peşte cartilaginos înrudit cu rechinul. Trăieşte în regiunea ţărmurilor cu apă mai caldă. La noi se apropie de litoral când apa ajunge la 12°C, căutându-şi loc pe fundurile nisipoase şi retrăgându-se către adânc când apa se răceşte.

Dragonul de mare, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei. Are corpul alungit, comprimat, atingând 30-40 cm, acoperit cu solzi relativ mici. Are solzi mici și pe obraji și operculi. Ochii așezați lateral, cu privirea în sus. Botul foarte scurt, prevăzut cu două plăci îndreptate în jos. Gura mare, superioară, cu buza superioară întreruptă la mijloc. Dinții așezați pe un singur rând pe fălci. Linia laterală coboară în regiunea cozii și conține, deseori, ramuri laterale. Țepii primei dorsale și ascuțișurile operculilor sunt foarte veninoși, înțepăturile lor producând grave tulburări în organism.

Câinele de mare (Rechinul) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei. În comparaţie cu rechinii oceanici, câinele de mare, rechinul specific Mării Negre, are o talie mică. Dimensiunile la care ajung masculii, 1 – 1,5 m, sunt mai mici decât cele ale femelelor, care ajung până la 1,7 m. Greutatea exemplarelor oscilează între 6 – 14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunţi, placoizi.

Emisiunea filatelică va fi disponibilă începând de vineri, 29 aprilie 2022, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.

Despre Romfilatelia

Emisiunea, alcătuită din două mărci poștale (cu valorile nominale de 10 lei și 16 lei), două blocuri dantelate, două minicoli, un plic „prima zi” și un album filatelic emisiunea va fi introdusă în circulație de vineri, 8 aprilie.

În „Legenda bourului Moldovei” este descrisă lupta domnitorului descălecător Dragoș Vodă, cu un bour, pe malul unei ape curgătoare, în care, în timpul luptei, s-a înecat cățelușa cu numele de Molda, la care ținea foarte mult. Conform poveștii, apa a primit numele de Moldova, preluat mai apoi de ținutul cunoscut istoric ca Țara Moldovei.

Flamurile lui Bogdan I au continuat să poarte imaginea capului de bour, preluată în timp de sculptorii ce împodobeau cu ornamente bisericile domnești. Ludovic de Anjou recunoaște, după câteva bătălii pierdute, ieșirea Moldovei de sub Coroana Sfântului Ștefan prin Diploma Regală (2 februarie 1365).

La aproape un secol de la înscăunarea lui Bogdan I, pe steagurile Moldovei purtate de vitejii ostași ai lui Ștefan cel Mare, sclipea din țesătura firelor de aur, stema țării având ca imagine centrală Capul de Bour.

Istoria a adăugat noi înscrisuri, ajungînd într-un timp în capitala Moldovei, Iașul anului 1858. Acolo și atunci, în luna iulie, se tipăreau primele mărci poștale, al căror desen reproducea, alături de goarna poștei, Capul de bour, având între coarne o stea în cinci colțuri. Desenul, al cărui autor nu văzuse niciodată un bour (acest animal dispăruse în secolul XVII), reproduce vag adevărata  imagine a bourului sălbatic, însă obișnuiți cu stema țării lor, moldovenii nu au ripostat critic la lipsa de veridicitate a imaginii.

Emisiunea filatelică va fi disponibilă începând de vineri, 08 aprilie 2022, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/